Stocul creditelor în lei acordate pentru achiziţia de locuinţe a ajuns la 3,5 miliarde de lei în decembrie 2013, nivel aproape dublu faţă de anul anterior, evoluţia fiind determinată de accelerarea vânzărilor în toamna trecută, potrivit datelor agregate de BNR.

Bancherii au vândut circa 2.000 de ipotecare în lei în fiecare lună din ultimul trimestru al anului trecut, de patru-cinci ori peste media lunilor anteriorare, arată calculele efectuate de ZF pe baza creşterii stocului de împrumuturi. Peste 300 mil. lei s-au adăugat în bilanţurile băncilor în fiecare din lunile octombrie, noiembrie şi decembrie.

„Creditarea de retail în lei s-a întors anul trecut în teritoriul pozitiv, după patru ani de declin, fiind susţinută de programul Prima casă, care în ultima variantă oferă acces doar la finanţare în lei.

De asemenea, creditarea în lei a fost susţinută de accesul mai restrâns la finanţare în valută“, comentează Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS.
O masă de credite ipotecare în lei a început să prindă contur în a doua ju­mă­tate a anului trecut după ce guvernul a renunţat în august 2013 la varianta în euro a programului Prima casă – care a susţinut practic vân­zările de împrumuturi pentru achi­ziţia de locuinţe în perioada de criză. An­terior, cei mai mulţi clienţi accesaseră varianta în euro a programului, determinant pen­tru opţiunea acestora fiind costul mai mic al împrumuturilor în valută.

Nu doar trecerea programului Prima casă la finanţări exclusiv în lei a impulsionat cererea de astfel de împrumuturi, ci şi scăderea costurilor de creditare în monedă locală. Dobânzile la ipotecarele în lei au ajuns la 6% la finalul anului trecut, dar volatilitatea recentă a dobânzilor pe piaţa interbancară (care au crescut în două zile de la 2% la 3,5% pe an) ridică semne de întrebare cu privire la riscurile pe care şi le asumă un client care optează pentru finanţare în lei.

Pe de altă parte, nici creditarea în valută nu este o opţiune (în pofida stabilităţii cursului de schimb), după ce BNR a restricţionat în urmă cu doi ani accesul populaţiei la credite în euro sau alte monede. Avansul minim pentru un ipotecar în euro este de 25%, faţă de 15% la creditele în lei standard şi 5% pentru creditele Prima casă. Nici băncile nu mai au resursele în valută din trecut, după ce băncile-mamă din străi­nă­tate au tăiat liniile de credit ieftine.

Creditele ipotecare în euro, care încă reprezintă 95% din împrumuturile acordate de bănci pentru achiziţia de locuinţe, au intrat pe un trend descendent la finalul anului trecut. Stocul creditelor în valută a scăzut cu circa 120 milioane de euro în ultimele cinci luni de anul trecut şi a ajuns la echivalentul a 8,36 miliarde de euro.

Un impuls pentru creditarea în lei ar putea fi dat şi de modificarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare (aşa-numitele covered bonds) – îndelung amâ­­na­tă de autorităţi, dar pe care băncile o percep ca o soluţie de finanţare pe termen lung. Un proiect de ordonanţă de guvern în acest sens a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe la începutul anului.

Discuţia privind o nouă lege a obligaţiunilor ipotecare durează de câţiva ani, fiind o consecinţă a crizei care a readus în atenţia băncilor problema resurselor. Dacă anterior crizei băncile nu aveau nicio motivaţie de a lupta pentru reglementarea unei pieţe a obligaţiunilor ipotecare, când resursele externe au devenit mai scumpe şi mai greu de procurat, bancherii au fost nevoiţi să vireze către un nou model de business.

Prima emisiune de obligaţiuni ipotecare ar putea avea loc spre jumătatea anului, deoarece după intrarea în vigoare a noii legislaţii este nevoie şi de reglementări secundare emise de BNR.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.02.2014

07-02-2014  
,