Este strigător la cer ceea ce se întâmplă zilele acestea în Ucraina. O clică înarmată cu denumirea de opoziţia democratică şi sprijinită logistic şi financiar de UE şi SUA a înlăturat mafia post-sovietică din Doneţk, condusă de fostul puşcăriaş din anii 90 Victor Ianukovici. Niciun român nu mai crede în circul politic de la Kiev, că se bate democraţia cu dictatura. În realitate se bat adepţii lui Iulia Timoşenko -, omul Gazprom care a delapidat două miliarde de euro, prin firma sa de import de gaze naturale din Rusia, cât a fost premier – şi o nomenclatură post-sovietică nostalgică după frăţia cu Moscova. Timoşenko are avantajul că e sprijinită de UE şi SUA, adică politicienii ucraineni hoţi, care oferă agricultura, resursele, combinatele, mineralele, petrolul şi gazele intereselor marilor companii americane şi europene, nu mai sunt corupţi, ci albiţi ca şi politicieni prezentabili şi frecventabili, adică „democraţi”. În schimb politicienii ucraineni care privesc spre Rusia ce le oferă 15 miliarde de euro anual Ucrainei sunt catalogaţi dictatori şi corupţi. S-a dovedit clar de către contraspionajul ucrainean că în Euromaidan activau numeroşi agenţi secreţi UE şi CIA şi doar câţiva ruşi, iar protestatarii „democraţi” erau plătiţi cu 40 de euro pe zi de către fundaţii transnaţionale pentru o societate deschisă.

Victima acestui război civil pentru ciolanul ucrainean este minoritatea română din Bucovina de nord. La două zile de la fuga lui Victor Ianukovici de la Kiev şi preluarea puterii politice de către opoziţia „democrată” sprijinită de Bruxelles, s-au lansat măsuri împotriva interesele etnicilor români din Bucovina de Nord, Basarabia sudică şi Transcarpatia. Mass media a titrat: “În Ucraina, limba română nu va mai avea statutul de limbă regională. În şedinţa de duminică, 23 februarie, parlamentarii ucraineni au votat pentru anularea legii cu privire la principiile politicii lingvistice din 3 iulie 2012, care acorda dreptul minorităţilor etnice, inclusiv românilor, de a folosi limba natală în administraţia locală. Pentru abrogarea acestei legi, au votat 232 de deputaţi din cei 334 prezenţi.” Ucraina pro-europeană doreşte să desfiinţeze şcoliile în limba română şi să o elimine din administraţie, acolo unde românii au o pondere substanţială. Eu am prieteni din Ucraina, care îmi spuneau că în perioada URSS, paradoxal, românii aveau şcoli, publicaţii proprii şi foloseau limba lui Eminescu în administraţia locală, iar pe paşaportul sovietic li se scria la naţionalitate: român, spre deosebire de RSS Moldova, unde basarabenilor li se scria pe paşaportul intern: moldovean. Azi, prin această nouă lege opoziţia filo-europeană de la Kiev loveşte în minoritatea românească din Bucovina şi Transcarpatia cu binecuvântarea Bruxellului, care tace vinovat de complice la o lege mult mai restrictivă pentru români decât cea din perioada sovietică. Pe de altă parte politicienii românii se ceartă inconştienţi şi hămesiţi pe ciolan (altceva nu-i duce capul să facă) şi pun la cale dezmembrarea de alianţe politice şi căderi de guvern, neînţelegând şi neinteresându-i soarta românilor din Ucraina, cărora le este interzisă limba şi supuşi unei politici de deznaţionalizare brutală, cu binecuvântarea UE şi a SUA, care sunt acum prea preocupate să pună mâna pe imensele resurse naturale ale ţării vecine.

Ionuţ Ţene