Consiliul de Administraţie al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj-Napoca a decis reducerea cu 222 a numărului de paturi pentru internarea de lungă durată şi creşterea cu 165 a celor pentru spitalizarea de o zi, la solicitarea Ministerului Sănătăţii.

Potrivit unui comunicat al SCJU Cluj-Napoca transmis, vineri, reorganizarea structurii spitalului nu implică reducerea numărului personalului angajat, întrucât există un deficit de circa 500 de posturi vacante blocate.
„Consiliul de Administraţie a decis reducerea a 222 de paturi de lungă durată, de la 1.764 la 1.542, respectiv creşterea numărului de paturi de spitalizare de zi, de la 40 la 205 paturi.

De asemenea, s-a aprobat suplimentarea cabinetelor din ambulatoriul integrat şi al cabinetelor de specialitate, pentru a putea creşte numărul de pacienţi care se adresează acestor servicii. Măsurile au fost luat în urma solicitării Ministerului Sănătăţii şi Direcţiei de Sănătate Publică privind reorganizarea şi eficietizarea activităţii structurilor medicale. Reorganizarea structurii spitalului nu implică reducerea numărului personalului angajat, întrucât există un deficit de circa 500 de posturi vacante blocate”, se arată în documentul citat.

Conducerea SCJU Cluj-Napoca a menţionat că reorganizarea activităţii nu va afecta pacienţii şi nici calitatea serviciilor medicale oferite acestora şi că pentru luarea unei decizii corecte s-a transmis fiecărui şef de secţie situaţia indicatorilor de performanţă realizaţi în ultimii trei ani.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, anunţa în 6 februarie, într-o videoconferinţă, că le-a cerut managerilor spitalelor să trimită propriile planuri de reconfigurare a spitalelor, în care să urmărească: asigurarea serviciilor medicale la un standard de calitate; echilibrarea cheltuielilor de funcţionare a spitalului între cele destinate medicamentelor, materialelor sanitare, salariilor, utilităţilor; utilizarea optimă a numărului de paturilor; internarea doar a cazurilor care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistenţă și creșterea numărului celor tratate în ambulatoriul de specialitate.

„Vreau să le transmit managerilor de spitale, nu tuturor, se ştiu cei care sunt vizaţi, că sunt supărat pe modul în care au înţeles să trateze acest subiect şi să răspundă acestei solicitări. Nu era în interesul cuiva din minister, ci al lor, să elaboreze aceste planuri de eficientizare a activităţii spitalelor. Din păcate, n-au trimis toate spitalele, iar dintr-o primă analiză am constatat că managerii nu au înţeles nimic din ce aveau de făcut. Iar DSP-urile nu și-au îndeplinit misiunea de a spraveghea, îndruma, controla şi aplica politica ministerului în acest domeniu atât de important”, spunea atunci ministrul.

Cu acelaşi prilej, Nicolăescu sublinia că, în urma centralizării şi analizei raportărilor trimise chiar de spitale, s-a conturat „realitatea unui sistem spitalicesc cu dezechilibre şi care utilizează ineficient banii publici”.

„În ce priveşte rata de utilizare a paturilor – peste 75% din secţiile la nivelul fiecărui judeţ sunt subutilizate în diferite grade, adică sunt sub 80% grad de utilizare. De exemplu, pentru specialitatea endocrinologie rata de ocupare a paturilor la nivel naţional este de 60%, în condiţiile în care rata optimă de utilizare este de 80%. În cazul spitalelor municipale, rata de ocupare pentru această specialitate este de 45,6%, adică aproximativ 40% din paturi nu-şi găsesc justificarea. La oftalmologie, rata naţională de ocupare a paturilor este de 61%, pentru spitalele judeţene aceasta este de 58%, iar pentru cele orăşeneşti de 33%”, preciza ministrul Sănătăţii.
Potrivit lui Eugen Nicolăescu, în unele spitale sunt secţii de chirurgie în care se efectuează 10 operaţii pe lună, iar altele sunt supraaglomerate cu cazuri care nu necesită internare.

Sursa: REALITATEA.NET