Primul studiu complex privind cele trei mari valuri de deportări din Basarabia, semnat de istoricul Viorica Olaru-Cemârtan, a fost lansat la Chișinău.

Lucrarea monografică prezintă o analiză de documente, dar și mărturii ale zeci de persoane care au trecut prin experiența tragică a deportărilor odată cu ocupația sovietică după cel de-al doilea război mondial.

Pe baza unor documente istorice inedite din Arhiva Naţională, din Arhivele de la Moscova și mărturii orale ale victimelor deportărilor staliniste, studiul monografic „Deportările din Basarabia” 1940-1941, 1944-1956, scoate în relief realitatea acelor evenimente și soarta tragică pe care au avut-o de înfruntat zeci de mii de români basarabeni odată cu ocuparea sovietică a Basarabiei. Printre cei prezenți la conferința de lansare a lucrării am întâlnit-o și pe Teodosia Cosmin în vârstă de 75 de ani. În 1949, când a fost deportată alături de mama și sora ei avea doar 11 ani. Despre tatăl ei nu mai știe nimic din 1945.

Lucrarea „Deportările din Basarabia” semnată de Viorica Olaru-Cemârtan se înscrie într-o serie de teze de doctorat, ”Istorii și documente necunoscute”, lansate în 2005 de către Asociația Tinerilor Istorici din Moldova. Aceasta conține și o selecție de interviuri cu deportați basarabeni, din cele aproape 60 realizate de către autoarea Viorica Olaru-Cemârtan.

Venit de la Iași special pentru acest eveniment, profesorul la catedra de Istorie a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Ion Agrigoroaiei, coordonatorul științific al studiului, susține că este nevoie de abordare comună de condamnare a acelor evenimente tragice.

Volumul a fost sprijinit financiar de Guvernul României prin intermediul Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni. Deportările au fost unul din principalele elemente ale politicii sovietice de deznaţionalizare a românilor basarabeni. Datele statistice arată că în urma celor trei mari valuri de deportări cel puțin 60 de mii de basarabeni au fost strămutați în Siberia și Kazahstanul de Nord.

Sursa:Radio Chisinau