Loading ...
Procuratura din Norvegia acuză grupul Kongsberg de corupţie, în legătură cu livrările de echipamente de comunicaţii efectuate în România în perioada 1999-2008, a anunţat marţi grupul norvegian.
Începând din 1999, grupul Kongsberg a încheiat mai multe contracte cu ministere din România, constând in livrarea de sisteme de comunicaţii pentru poliţie şi autorităţile vamale, precum şi sisteme de comunicaţie codificate destinate Ministerului Afacerilor Externe şi misiunilor diplomatice.
În septembrie 2006, compania Kongsberg Defence Communications, divizie a grupului Kongsberg, a anunţat că a încheiat un contract de 24 milioane de euro pentru livrarea de sisteme de comunicaţii în România, fără a dezvălui numele clientului. Livrarea sistemului era programată pentru anul 2007.
Kongsberg Defence fusese selectată în iulie 2006 să dezvolte reţeaua de informaţii şi comunicaţii a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), valoarea proiectului fiind de 24,59 milioane euro.
Kongsberg Defence Communications anunţa în iulie 2004 că a câştigat un contract de circa 16,6 milioane euro pentru un sistem de comunicaţii în România, dar nu a precizat numele clientului.
Un alt contract pe o perioadă de un an, încheiat în septembrie 2003, viza modernizarea şi extinderea unui sistem de comunicaţii. Valoarea proiectului a fost de 35,6 milioane euro.
Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale de la acea dată, generalul Tudor Tănase, preciza în septembrie 2003 că STS semnase, în iarnă, un contract cu Kongsberg, pentru modernizarea sistemelor, iar anunţul companiei a vizat, probabil, intrarea în vigoare a contractului.
Naşul mare este Ioan Rus
Ministru de Interne între 2000 şi 2004, Ioan Rus a venit cu ditamai contractul de electronice pentru un sistem de comunicaţii al Ministerului de Interne de la Kongsberg Defence Communication Norvegia. Contractul a fost semnat pe 21 decembrie 2001, la câteva luni după ce intrase în vigoare ordonanţa 60/2001 a achiziţiilor publice. Cu care, de fapt, Rus nu a comunicat deloc, dacă ne uităm în Monitorul Oficial şi degeaba ne uităm, că nu apare acolo nici urmă de contract. Darmite de preţ.
La vremea aceea, abia l-a aflat deputatul PNL Puiu Haşotti: 31,3 milioane euro, finanţare asigurată de statul român dintr-un credit extern. Nici la cererea deputatului, Ioan Rus nu a dezvăluit care a fost modalitatea de adjudecare a contractului. Ba chiar a spus-o că nici preţul nu e public, ca urmare a introducerii unei clauze de confidenţialitate în contract. Sesizate, Curtea de Conturi şi Corpul de Control al prim-ministrului Victor Ponta aşa au rămas până în ziua de azi. (ancheta integrală, aici).
Rus nu a văzut nici a doua licitaţie
Nu numai că Ioan Rus nu a văzut nicio licitaţie, dar nu a văzut-o chiar de mai multe ori. A doua oară s-a întâmplat să nu o vadă în 2003, când Rus a pus-o de implementarea la nivelul a 12 municipii reşedinţă de judeţ a soluţiei de reţea integrată de comunicaţii voce şi date. Evident, tot cu echipamente de la Kongsberg Norvegia.
Tot din ancheta pe care am scris-o în 2006 mai reiese că tot fără licitație pentru Kongsberg au dat contracte și Tudor Tănase de la STS, și Puiu Pașcu de la MApN, dar și Mircea Geoană de la MAE. Vreo 200 de milioane de euro cu totul, în mandatul cinstitului Adrian Năstase, acum aflat în închisoare, potrivit prisacariu.ro.
Ca să vedeți ironia sorții: pe vremea aia, PNL, se afla în opoziție și se chinuia să afle care e valoarea contractelor! Și nu afla nici după ce sesiza Curtea de Conturi și Corpul de Control al premierului. Iar la Corpul de Control al premierului era șef actualul premier, adică Victor Ponta. Care-i acoperea pe cei despre care acum autoritățile norvegiene suspectează că ar fi participat la acte de corupție.
Sursa: Cotidianul
2 Responses to “Grupul norvegian Kongsberg, acuzat de corupţie pentru contracte obţinute în România. Printre suspecţi: clujeanul Ioan Rus şi Mircea Geoană”
DNA-ul Serviciul Teritorial Craiova si Parchetul de pe langa CURTEA DE APEL CRAIOVA apara criminali care fabrica dosare penale platind martorii cu 10.000 lei/persoana.
Dosarul nr. 10882/311/2010, este o facatura care pute insuportabil si duhneste a coruptie si ticalosie, manevrata de procurori de la Tribunalul Olt si politisti de la Serviciului de Investigare a Fraudelor ai Inspectoratului de Politie Judetean Olt.
Documentele false sunt intocmite de „ artizanii maşinaţiilor infracţionale care au o îndelungată practică în cercetarea infracţiunilor economice” respectiv Comisarul sef Nedeloiu Constantin, Comisarul Mas Iulica, Scms de politie Corman Gabriel si alti, ajutati de procurorul Marin Calusaru promovat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova pentru fapte de coruptie si judecatorul Constantin Luiz.
Hotararea Nr. 22/22.01.2014 din Dosarul 1114/54/2013, reflecta coruptia din justitia Olteana care judeca prin TELEPATIE pe foarte multi banii. Faci plangere penala la un infractor si in aceeasi solutie scoate nevinovati mai multi infractorii pentru care nu ai depus PLANGERE PENALA.
Asa judeca procuroarea- judecator Valerica Mirea de la Curtea de Apel Craiova.
Consiliul Superior al Magistraturii in ciuda faptului ca Valerica Mirea a fost sanctionata, prin decizii definitive ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de doua ori, in aprilie 2010, o promoveaza Judecator.
Valerica Mirea, fost procuror la Sectia Judiciara a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, a reusit performanta de a nu se evidentia la nici unul dintre locurile de munca pe la care a trecut. Si nici pe infractori nu i-a deranjat.
De cand a fost promovata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel, si-a petrecut toate concediile in strainatate: la Roma, Milano si Paris
O crimă care aşterne tăcerea peste mai multe furturi de aluminiu de la ALRO S.A.
În ciuda evidenţelor, este absolut şocantă încadrarea faptei făcută de procurori şi incredibil modul în care judecătorul a dat sentinţa în acest caz!
Motivul uciderii omului de afaceri din Brebeni rămâne în continuare un mister neelucidat de anchetatorii şi judecătorul de caz. Aflarea adevărului în acest caz n-a avut loc nu din cauza probelor insuficiente de la dosar, ci doar pentru că nu s-a dorit un astfel de deznodământ. În data de 13 octombrie 2011, în dosarul penal nr. 5465/311/2011, autorul crimei, Marius-Răzvan Stanciu, pentru fapta sa, a primit numai o condamnare de 3 ani, prevăzută cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru o durată de 5 ani, aceasta reprezentând termen de încercare potrivit art. 862 din Codul penal.
Asemanator a procedat si Mercedes in Grecia, au dat spagi. Cautati cu Google „useful payments”.Mai au si nerusinarea sa ne dea lectii.