În multe ţări ale lumii, bicicleta este un mijloc de transport utilizat cu prioritate pentru distanţele mici, de câţiva km. Când traficul în oraşe devine excesiv, cu stresul şi poluarea aferente, limitarea circulaţiei auto şi introducerea pe scară largă a bicicletei devin obligatorii.

Ce se face în acest sens la Cluj….

Municipiul Cluj-Napoca ocupă un nedorit loc 2 pe ţară la capitolul dificultate a traficului, din cauza celor peste 200.000 de autovehicule pe care le deţin locuitorii şi cu care vin cei aflaţi în tranzit.
Drept urmare, în anul 2011, municipalitatea a primit aprobare pentru construirea unei reţele de piste pentru biciclete şi staţii informatizate de închiriere a vehiculelor pe două roţi. Licitaţia a avut loc în aprilie 2012, iar investiţia trebuia dată în exploatare în vara lui 2013. Valoarea proiectului este de 17.650.000 lei, din care 13.400.000 lei suma nerambursabila solicitata. Conform tradiţiei investiţionale româneşti, termenul de dare în exploatare a fost amânat.
Este vorba de amânări făcute la termenele din contract…este vorba, în special de probleme legate de natura proprietăţii anumitor zone de teren prevăzute pentru implementarea staţiilor sau pentru construcţia pistelor de biciclete. A fost nevoie de avize şi reglementări suplimentare, procese care au implicat şi alte instituţii publice, pe lângă primărie, care au trebuit să aprobe, conform proiectului, diferite intervenţii în spaţiul public. Fiecare astfel de problemă apărută a dus la întârzierea proiectului mai mult decât ne-am aşteptat. (Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei)

Proiectul prevede instalarea a 50 de staţii self-service de biciclete, din care 44 în Cluj-Napoca, iar 6 staţii în comunele Apahida şi Floreşti. Vor fi achizitionate un numar de 540 de biciclete.
Practic, din orice punct al oraşului, clujenii se vor putea deplasa gratuit în orice alt punct, pe baza unui card emis la cerere, care permite ridicarea din staţie a unei biciclete şi depozitarea ei în punctul de sosire.
Staţiile de preluare a bicicletelor sunt amplasate, dar multe din ele au fost, deja, vandalizate: mâzgălite cu grafitti, zgâriate sau chiar avariate.
Ce poate face Primăria? Să informeze şi să apeleze la simţul civic al clujenilor.

Primăria Cluj-Napoca a adoptat deja legislaţie locală diferenţiată, astfel încât amenzile celor care parchează neregulamentar blocând staţiile de biciclete să fie mult mai mari decât orice altă amendă pt parcarea neregulamentară. (Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei)
A circula cu bicicleta prin traficul clujean este, adesea, un act de curaj extrem. Pistele pentru ciclişti sunt, în marea lor majoritate, amplasate pe trotuare, şi se termină brusc. Mai mult, şoferii staţionează pe aceste piste fără jenă.
Primăria mizează mai mult pe efectul cumulativ. Cu cât mai mulţi biciclişti, cu atât mai puţini şoferi la volan şi cu atât mai extinsă reţeaua de piste.
Bicicleta „la liber” este extrem de utilă, dar sistemul costă mult, nu doar pentru întreţinere ci şi din cauza vandalizărilor şi a furturilor. Ne putem consola, dacă e cazul, cu situaţia Parisuluii, unde se fură din sistemul bike-sharing vreo 500 de biciclete pe an, aproape câte va avea Clujul în total.

Sursa: Radio Cluj