La fel ca în anii precedenţi, forţele naţionaliste, eurosceptice, conservatoare şi tradiţionaliste din România nu au reuşit nici în preajma alegerilor europarlamentare programate pentru luna mai să facă front comun pentru susţinerea unui singur candidat independent sau a unei formaţiuni politice, cu scopul obţinerii cât mai multor voturi şi o reprezentare adecvată în forurile decizionale. Situaţia este contrară curentului european actual, în multe din statele UE formaţiunile similare fiind cotate în sondaje cu şanse mari de a obţine scoruri electorale record. Dar să vedem cum vor fi împărţite voturile în România:

În primul rând trebuie menţionaţi candidaţii independenţi Iulian Capsali şi Peter Costea. Candidatul Capsali, tată a nouă copii, susţine că va promova valorile tradiţionale şi familia creştină. Demersului său i s-au raliat mai mulţi preoţi ortodocşi şi nu mai puţin de 25 de asociaţii ale societăţii civile. Dintre acestea amintim Asociatia „PRO-VITA – pentru Născuți și Nenăscuți” (Filiala București), Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni, Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului, Fundaţia Arsenie Boca, Asociaţia Bucovina Profundă, Asociaţia Familia Ortodoxă, Asociația pentru Revigorarea Tradiţiei, Societatea Culturală Sarmisegetuza sau Alianța pentru Demnitate Națională.

Spre deosebire de Iulian Capsali, candidatul independet sprijinit de mai multe asociaţii şi fundaţii ortodoxe, Peter Costea este baptist şi este astfel susţinut de mai multe culte neoprotestante din România. Deasemenea beneficiază de sprijinul Alianţei Familiilor din România. În 1978, Peter Costea a plecat la 21 de ani din România comunistă, în căutarea libertăţii. Obţine cetăţenia americană în 1985. Evenimentele din 1989 îl surprind la Johannesburg, Africa de Sud, unde era lector universitar. Pleacă spre ţară şi participă la protestele de stradă din Arad. După prăbuşirea regimului ceauşist rămâne însă în Texas, unde devine avocat. De atunci revine în România regulat, de mai multe ori pe an.

petercostea

În ceea ce priveşte situaţia Partidului România Mare, aceasta este încă neclară deoarece au fost depuse două liste de candidaţi la Biroul Electoral Central, atât de către aripa Vadim Tudor cât şi de susţinătorii lui Gheorghe Funar. Până la urmă reprezentanţii BEC au decis să accepte doar lista depusă de către Vadim Tudor în numele PRM. Gheorghe Funar a anunţat deja că va contesta în instanţă această decizie. Pe lista propusă de fostul primar al Clujului şi respinsă de BEC figurau economistul Radu Golban şi profesorul Ion Coja. Dacă Gheorghe Funar va avea câştig de cauză, candidaţii propuşi de acesta vor beneficia şi de susţinerea Uniunii Vatra Românească.

vadimsi-funar

Partidul Noua Republică, care nu se declară oficial ca fiind o formaţiune naţionalistă, dar se consideră o mişcare identitară conservatoare de dreapta, beneficiază de sprijinul unor jurnalişti şi scriitori tradiţionalişti adunaţi în jurul revistei şi asociaţiei Rost, precum Claudiu Târziu. Cap de listă este Mihail Neamţu, liderul PNR, care în tinereţe a cochetat cu cercurile “neo-legionare” din România postdecembristă. Acesta s-a dezis însă public de opiniile sale din trecut, mai ales după ce a fost acuzat de “antisemitism” după ce a recitat câteva versuri din poetul legionar Radu Gyr.

w7
În final, organizaţiile considerate mai radicale, precum Partidul Totul pentru Ţară şi Noua Dreaptă, nu s-au înscris în cursa electorală, nereuşind să adune minimul de 100.000 de semnături necesare. În această situaţie, până în momentul de faţă cele două formaţiuni nu au anunţat dacă vor boicota alegerile sau dacă vor susţine alţi candidaţi sau partide.

Sursa: FrontPress.ro