Federaţia Română de Fotbal a anunţat zilele trecute că naţionala României va disputa meciuri din preliminariile Euro 2016 pe trei stadioane: Naţional Arena, Cluj Arena şi „Ilie Oană“ din Ploieşti. Sunt cele mai moderne arene din ţară şi singurele care se ridică la standardele UEFA, pentru organizarea de partide internaţionale. Un astfel de stadion urmează să fie construit pe viitor şi în Craiova. Arenele din România încep să se modernizeze, iar Prosport vă prezintă cum ajunge un stadion de la stadiul de proiect la cel de produs finit şi ce necesită o astfel de construcţie. Am luat ca exemplu Cluj Arena, stadionul inaugurat în 2011 şi care, doi ani mai târziu, a devenit primul profitabil din România.

Se întinde pe 43.000 de mp

Totul a început cu demolarea totală a vechii arene „Ion Moina“. Procedura de demolare a început pe 16 septembrie 2008 şi a costat 200.000 de lei. Odată distrus vechiul stadion, a fost constituit proiectul pentru noul stadion. În limbajul proiectanţilor, se dorea o construcţie înscrisă în categoria „B“, de importanţă deosebită. „Stadionul se va realiza prin îmbinarea a două tribune şi două peluze formate din zece corpuri de clădire“, era specificat în proiectul stadionului. Suprafeţele pe care se întinde „bijuteria“ erau calculate ca fiind de 8.856,4 mp, în ceea ce priveşte suprafaţa construită, în timp ce întregul complex are o suprafaţa desfăşurată de 43.027,2 mp, aici fiind calculate inclusiv subsolurile clădirii. În proiect era specificat şi faptul că tribunele nu trebuie să depăşească înălţimea de 36,95 metri. Structura de rezistenţă aleasă pentru tribune a fost de cadre cu stâlpi şi grinzi din beton armat, iar plăcile au fost de asemenea realizate din beton armat. Acoperişul proiectat pentru învelirea tribunelor a fost confecţionat din policarbonat şi fâşii din tablă de aluminiu.

31.353 de metri cubi de beton au fost folosiţi la construcţie

31.000 de metri cubi de beton

Pe 15 iulie 2009 au început lucrările propriu-zise la noul stadion, iar data de finalizare a fost mutată pe parcursul construcţiei, din 15 iulie 2011 în 7-8 octombrie 2011. Luând în considerare amploarea proiectului, cantităţile de materiale folosite au fost considerabile. Stadionul pe care „U“ Cluj îşi desfăşoară partidele de pe teren propriu a necesitat 92.503 metri cubi de săpătură, 31.353 de mc de beton, din care 60 la sută au fost folosiţi în infrastructură şi peste 4.000 de tone de oţel beton. Şi celelalte materiale folosite în construcţia tribunelor au avut cantităţi impresionante. A fost nevoie de 4.110 m3 de beton prefabricat, în grinzi, gradene şi scări pentru ca suporterii lui „U“ Cluj să poată lua loc în tribune. S-au mai folosit 129.121 de mc de cofraje şi 1.800 de tone de confecţie metalică. Pentru ca faţada stadionului să aibă imaginea futuristă de astăzi s-au folosit peste 7.000 de metri pătraţi de tablă perforată.

12 ramuri sportive şi-au desfăşurat activitatea pe Cluj Arena

Sute de spaţii interioare

Sub tribune, Cluj Arena devine un adevărat mall, cu sute de spaţii care pot găzdui de la birouri la săli pentru nunţi sau concerte. „Am folosit modelul german. Am studiat stadioanele din München şi Frankfurt. Diversitatea a fost cea mai mare reuşită. Cluj Arena înseamnă o diversitate cât mai mare de sporturi, dar şi de alte activităţi“, spune Radu Raţiu, directorul Cluj Arena. La subsol au fost compartimentate spaţii pentru parcări subterane, anexe şi spaţii tehnice (centrală termică, grupuri electrogene, tablouri electrice). Tot acolo se găsesc şi spaţii comerciale, dar şi un muzeu al sportului clujean. Şi pentru primirea echipelor a fost alocat un spaţiu impresionant. Vestiarele sunt înconjurate de birouri pentru oficiali, staff-ul administrativ şi VIP, săli de încălzire, cabinete medicale sau spaţii de recuperare. La etaje, pe lângă sălile de conferinţă au mai fost construite săli VIP şi VVIP cu loje şi zone de bar, dar şi două terase de 90 şi 374 metri pătraţi.

Nocturnă realizată pentru transmisii tv

Cluj Arena este şi un important consumator de energie electrică. Utilităţile sunt suportate în special de societatea care administrează stadionul. „În medie, avem facturi pentru utilităţi de aproximativ 45.000 de euro pe lună. Doar gazul e 10.000 de euro“, spune Radu Raţiu. În ceea ce priveşte curentul, nocturna este cel mai mare consumator. Aceasta a fost proiectată pentru ca meciurile care se desfăşoară pe timpul serii să poată fi televizate în condiţii optime. Astfel, cei 4 stâlpi de nocturnă pot să lumineze la intensităţi diferite, în funcţie de cerinţele televiziunii care transmite partida. Sunt patru trepte de iluminare, una de antrenament şi trei de competiţie. Cele pregătite pentru un meci official dezvoltă 2400 de luxi în direcţia camerelor principale şi 2000 de luxi, în plan vertical, în direcţia camerelor mobile. Iluminarea orizontală poate ajunge la 3000 de luxi pentru un nivel de transmisie HD. În cazul în care apar probleme la alimentarea cu energie electrică, Cluj Arena dispune de două surse de alimentare independente.

8.658 de metri pătraţi este suprafaţa gazonului de pe stadion

Poate fi evacuat în 4 minute şi 30 de secunde

22 martide 2011 este o altă dată importantă în istoria construcţiei Cluj Arena. Atunci a fost montat primul scaun din stadion. La final, arena avea 30.246 de locuri, împărţite pe secţiuni. În afara celor 28.465 de scaune din plastic au mai fost montate scaune VIP şi VVIP. Primele sunt tapiţate, au cotiere şi şezut rabatabil, iar fotoliile destinate personalităţilor importante sunt separate de celelalte zone prin parapeţi de sticlă securizată şi laminată. Pe lângă acestea, Cluj Arena mai dispune de 175 de scaune pentru presă şi 114 locuri de comentatori. La realizarea tribunelor s-a luat în considerare şi timpul maxim de evacuare a stadionului, în condiţii de alertă. Stadionul a fost proiectat ca 30.000 de oameni să poată ieşi în 4.5 minute, în astfel de situaţii.

40.000 de fani la concertul Scorpions

Cei care manageriază Cluj Arena speră ca găzduirea unui meci al naţionalei să aducă un record în ceea ce priveşte numărul de spectatori prezenţi în tribună. Până acum, Cluj Arena nu a fost niciodată plin la un meci de fotbal. Recordul a fost atins în martie 2012, la partida „U“ Cluj – Steaua. 27.000 de spectatori au venit atunci în tribune. Partida cu Dinamo din acelaşi campionat a adus pe stadion 25.000 de oameni, iar la meciul de inaugurare, „U“ Cluj – Kuban Krasnodar, din 12 octombrie 2012, au fost prezenţi doar 21.000 de spectatori.
Mult mai mulţi oameni au asistat la concertele organizate pe stadionul din Cluj-Napoca. Recordul absolut a fost atins atunci când trupa Scorpions a concertat pe stadion. Peste 40.000 de spectatori au fost prezenţi la acel eveniment, în octombrie 2011. Atunci spectatorilor li s-a permis şi accesul pe gazon. Roxette şi Smokie sunt formaţiile care au adus şi ele în tribune peste 20.000 de oameni. Chiar dacă sistemul de sonorizare al stadionului nu a fost folosit la evenimentele menţionate, acesta este unul care la meciuri asigură o presiune sonoră uniformă de aproximativ 105 – 110 decibeli.

A costat 44 de milioane de euro

Stadionul Cluj Arena a fost construit exclusiv din fondurile Consiliului Judeţean, fiind a doua arenă din categoria Elite inaugurată în România, după Naţional Arena. Trei societăţi de construcţii au lucrat la ridicarea stadionului, ale cărui costuri totale au ajuns la puţin sub 44 de milioane de euro. 43.959.908,37 de euro sunt costurile oficiale de construcţie ale Cluj Arena. Aceasta este suma totală, cu tot cu TVA, însă dacă este scăzută taxa pe valoare adăugată, stadionul ajunge să coste 35.791.793,55 euro. Ca o comparaţie, Naţional Arena a costat 234 de milioane de euro. Costul „pe un scaun“ la stadionul din Bucureşti a fost de aproximativ 4200 de euro, în timp ce la Cluj Arena costul „pe un scaun“ nu depăşeşte 1200 de euro.

29.957 de scaune destinate spectatorilor sunt montate pe Cluj Arena

A găzduit 12 ramuri sportive

Cluj Arena este recunoscut în special ca stadionul pe care joacă FC Universitatea Cluj. „Şepcile roşii“ au disputat 42 de partide pe acest stadion din 2011 încoace. Fotbaliştii lui „U“ au împărţit însă gazonul şi cu alte echipe, în aceşti ani. Echipa feminină de fotbal Olimpia Cluj a jucat partidele din Champions League, iar în toamna lui 2012 s-a jucat şi un meci de Liga a III-a între Sănătatea Cluj şi Unirea Dej. Au fost şi meciuri de rugby pe Cluj Arena. „U“ Cluj şi-a disputat aici, pentru o perioadă, partidele din campionat, iar naţionala României a fost şi ea prezentă pe stadion la meciuri din preliminariile pentru Campionatul Mondial. „Am găzduit chiar şi un meci de fotbal american“, spune directorul Radu Raţiu, cu referire la finala campionatului naţional pe care Cluj Crusaders l-a jucat pe stadion. În afara sporturilor de echipă, arena mai găzduieşte sporturi individuale, în sălile de sub tribuna a doua sau pe cele două piste de atletism. Există secţii de box, haltere, lupte, karate, arte marţiale şi judo, pe lângă toate probele atletismului.

Prima arenă profitabilă din România

Cluj Arena a devenit, la finalul anului 2013, primul stadion din istoria României cu profit operaţional. Conform surselor ProSport, profitul Cluj Arena pe 2013 s-a ridicat la 10 milioane de lei. Sursele de venit ale stadionului sunt în mare parte generate de închirierea spaţiilor din incinta arenei. „Chiria pentru închirierea stadionului este 7.500 de euro pe meci. Mai avem 6 spaţii comerciale şi 8 spaţii sportive, care pot fi închiriate. De asemenea, în sălile de festivităţi se organizează nunţi sau petreceri“, declară Radu Raţiu.

Nu poate găzdui meciuri de la Euro

Cu toate că se încadrează în categoria a patra UEFA Elite, Cluj Arena nu va putea găzdui meciuri la turnee finale de campionat mondial sau european. Chiar şi Arena Naţională are probleme în a organiza partide la turneul final din 2020. Standardele UEFA sunt extrem de drastice în acest caz. Un stadion care găzduieşte partide la un turneu final nu poate să aibă mai puţin de 60.000 de locuri, dublu faţă de numărul de scaune de care dispune Cluj Arena.

Sursa: Pro Sport