Biroul Permanent al Partidului România Mare, ales la Congresul Extraordinar al PRM de la Alba Iulia, din 27 iulie 2013, s-a întrunit la Bucureşti în ziua de 26 aprilie 2014 şi a hotărât să se adreseze Dumneavoastră, în baza Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, republicată, aducându-Vă la cunoştinţă următoarele:

I.Încălcări ale Legii nr.33/2007, republicată, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, efectuate de către Guvern şi Biroul Electoral Central, după cum urmează:

1.Prin H.G.nr.79 din 12 februarie 2014 a fost stabilită ziua de duminică, 25 mai 2014, ca zi de referinţă pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, din anul 2014.
Prin H.G.nr.80 din 12 februarie 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.130 din 24 februarie 2014, s-a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2014, prevăzut în anexa ce face parte din această hotărâre.

În anexa la H.G.nr.80/2014, a fost modificată Legea nr.33/2007, o lege organică, şi au fost stabilite mai multe termene de realizare a acţiunilor care sunt ilegale şi mai mari decât cele prevăzute de Legea nr.33/2007.

Practic şi în mod ilegal, prin H.G.nr.80/2014 a fost modificată Legea electorală, Legea nr.33/2007. Un exemplu edificator este cel de la nr.crt.34, din anexă, care precizează că „în termen de cel mult 10 zile de la înregistrarea candidaturilor: cel mai târziu 5 aprilie 2014. Art.19, alin.2 din Legea nr.33/2007, republicată” are loc admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central prin decizie.

Legea nr.33/2007, la art.19, alin.2, prevede că: „Admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acestora.” Termenul respectiv, pentru depunerea şi înregistrarea candidaturilor a fost 26 martie 2014, conform Legii nr.33/2007, art.16, alin.1 şi 2 şi art.17, alin.1, adică cel mai târziu cu 60 de zile înainte de nota de referinţă. Termenul legal, cel mult de 5 zile de la înregistrarea candidaturilor a fost 31 martie 2014.

Biroul Electoral Central nu a respectat prevederea din Legea nr.33/2007, art.19, alin.2, respectiv perioada 27-31 martie 2014.

Deciziile Biroului Electoral Central de admitere sau de respingere a candidaturilor au fost adoptate în şedinţa din 2 aprilie 2014, în afara termenului prevăzut de Legea nr.33/2007, ele fiind practic tardive.
La soluţionarea contestaţiilor privind admiterea sau respingerea candidaturilor prin deciziile tardive ale Biroului Electoral Central, Tribunalul Bucureşti nu a ţinut seama de încălcarea Legii nr.33/2007, art.19, alin.2. La fel s-a procedat şi la Curtea de Apel Bucureşti cu ocazia soluţionării apelurilor asupra contestaţiilor de admitere sau respingere a candidaturilor din partea partidelor politice şi a candidaţilor independenţi. Prin această stratagemă, Biroul Electoral Central a urmărit să blocheze orice contestaţie la deciziile sale, sub sancţiunea tardivităţii acţiunilor.

2. Biroul Electoral Central, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cetăţeanul Corneliu Vadim Tudor au refuzat să respecte Sentinţa civilă nr.40 P/2013 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în dosarul nr.26028/3/2013, devenită executorie din 27 februarie 2014 şi irevocabilă (definitivă) din 27 martie 2014, prin care instanţa a respins realegerea lui Corneliu Vadim Tudor în funcţia de preşedinte al Partidului România Mare, alegerea organelor de conducere ale PRM, modificarea la Statutul PRM şi sediul central al PRM în Bucureşti pe str.Vasile Lascăr nr.16, datorită nerespectării Legii partidelor politice şi a Statutului Partidului România Mare.

3.Biroul Electoral Central s-a constituit şi a funcţionat ilegal, prin acceptarea în componenţa sa a unei persoane numită de cetăţeanul Corneliu Vadim Tudor printr-o delegaţie bazată pe fals şi uz de fals, având la antet înscris sediul central al PRM în Bucureşti pe str.Vasile Lascăr nr.16, sediu respins prin hotărârea judecătorească nr.40 P/2013, rămasă irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, sentinţă civilă înscrisă în Registrul partidelor politice, în data de 6 martie 2014. După această dată, în Registrul partidelor politice, numitul Corneliu Vadim Tudor nu figurează ca preşedinte al Partidului România Mare. Mai mult, în Registrul partidelor politice a fost înregistrat dosarul nr.28579/3/2013 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, referitor la Congresul Extraordinar al PRM de la Alba Iulia, din 27 iulie 2013, unde în funcţia de preşedinte al Partidului România Mare a fost ales Dr. Gheorghe Funar, care la fel ca şi celelalte persoane alese prin vot secret, pe buletine de vot, se bucură de prezumţia de nevinovăţie politică.

Sfidând o hotărâre judecătorească irevocabilă (Sentinţa civilă nr.40 P/2013) care are autoritate de lucru judecat şi este opozabilă tuturor persoanele fizice şi juridice, Biroul Electoral Central, în mod absurd a observat că numitul Corneliu Vadim Tudor, deşi nu a fost reales legal în funcţia de preşedinte al Partidului România Mare şi cu toate că a fost exclus din acest partid, totuşi el rămâne preşedinte al PRM până când Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti validează excluderea sa din PRM şi ea va fi înscrisă în Registrul partidelor politice. Este de notorietate faptul că, prin Sentinţa civilă nr.40 P/2013, irevocabilă, Tribunalul şi Curtea de Apel Bucuresti au respins realegerea lui Corneliu Vadim Tudor şi a organelor de conducere ale Partidului România Mare la Congresul Extraordinar din 20 iulie 2013, convocat şi desfăşurat cu încălcarea Legii partidelor politice şi a Statutului PRM.
Conform Statutului PRM şi Legii partidelor politice, persoanele alese în conducerea partidului de către Congres îşi preiau imediat atribuţiile şi le exercită până când instanţele judecătoreşti pronunţă o hotărâre irevocabilă prin care resping, dacă este cazul, modificările la Statut şi în conducerea partidului decisă la ultimul Congres.

În perioada 1990-2014, după Congresul unui partid politic acesta nu a intrat în conservare până când Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat asupra dosarului acelui Congres. Mai mult, fosta conducere a unui partid politic care a fost schimbată la Congres nu a rămas în funcţie până la adoptarea unei hotărâri irevocabile a instanţelor judecătoreşti cu privire la ultimul Congres al acelui partid.

Majoritatea membrilor BEC s-au făcut că nu înţeleg Legea partidelor politice şi prevederile din Statutul unui partid politic şi ca urmare au adoptat Decizia nr.37 din 2 aprilie 2014 prin care au respins lista de candidaţi ai Partidului România Mare, lista cu cei aprope 210.000 de susţinători, fără a semnala nicio deficienţă la dosarele celor 39 de candidaţi şi fără a avea nicio obiecţiune în privinţa listelor de susţinători.

Mai mult, Decizia nr.37 D din 2 aprilie 2014, adoptată în afara termenului legal de maxim 5 zile de la înregistrarea listei de candidaţi şi a listei de susţinători, nu are nicio încadrare legală, în Legea nr.33/2007.Biroul Electoral Central a respins lista de candidaţi ai Partidului România Mare şi lista de susţinători fără niciun temei legal. Membrii BEC ştiu că, deocamdată, Curtea Constituţională nu le controlează activitatea şi nu decide în privinţa rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European.

4.Biroul Electoral Central a refuzat, cu încălcarea Legii nr.33/2007, art.22 şi 25, precum şi a Hotărârii BEC nr.1 din 3 martie 2014, art.11, 14 şi 17, să adopte decizii la toate întâmpinările pe care le-a înregistrat Partidul România Mare (circa 15 întâmpinări), cu scopul diabolic de a nu ne putea adresa împotriva sa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

5.Biroul Electoral Central nu a ţinut cont de înregistrările din luna martie şi aprilie 2014 din Registrul partidelor politice cu privire la Partidul România Mare, cu scopul de a-l susţine ilegal pe cetăţeanul Corneliu Vadim Tudor să depună, ca persoană fizică, lista sa de candidaţi, chipurile ai PRM, partid din care el nu face parte, fiind exclus prin Hotărârea Congresului Extraordinar al PRM de la Alba Iulia, din 27 iulie 2013, document care a fost depus şi înregistrat la BEC, anexă la una din întâmpinările Partidului România Mare.

6.Biroul Electoral Central, cu încălcarea art.16 din Legea nr.33/2007, a primit şi înregistrat, în ziua de 26 martie 2014, lista de candidaţi propusă de o persoană fizică VC Tudor, în numele unui partid politic, al Partidului România Mare, din care acest cetăţean nu face parte, fiind exclus din partid încă din 27 iulie 2013.

7.Biroul Electoral Central a refuzat să respecte şi să aplice Decizia civilă nr.170 din 15 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a menţinut Decizia nr.30 din 2 aprilie 2014 a BEC de respingere a listei de candidaţi şi a listei de susţinători depusă de persoana fizică Corneliu Vadim Tudor, în numele Partidului România Mare.

Cu toate că Decizia civilă nr.170 din 15 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti a fost înregistrată la BEC în ziua de 16 aprilie 2014 (ora 12,00 pe e-mail şi ora 13,30 pe suport de hârtie împreună cu 22 de anexe) Biroul Electoral Central a refuzat să respecte hotărârea judecătorească definitivă şi, mai mult, nu a inclus-o pe ordinea de zi a şedinţei BEC din 16 aprilie 2014 pentru a elimina, în mod ilegal, un partid europarlamentar, Partidul România Mare, de la alegerile din 25 mai 2014 pentru Parlamentul European.

8.Biroul Electoral Central a încălcat prevederile art.16 din Legea nr.33/2007 şi a primit din partea unui simplu cetăţean, Corneliu Vadim Tudor (care nu face parte din niciun partid politic), o listă de candidaţi ai săi pentru Parlamentul European, dar în numele Partidului România Mare, din care el a fost exclus. BEC, prin Decizia nr.30 D din 2 aprilie 2014 a respins lista de candidaţi şi lista de susţinători. Persoana fizică Corneliu Vadim Tudor a depus la BEC liste cu 223.000 de susţinători, dintre care numai 197.000 valide.

Numitul Corneliu Vadim Tudor a făcut contestaţie la Tribunalul Bucureşti şi a cerut renumărarea listelor de susţinători. În prima zi, Tribunalul Bucureşti a acceptat ca renumărarea listelor respective să fie făcută de către fratele lui Corneliu Vadim Tudor împreună cu doi amici ai săi. Cei trei au dat o declaraţie, aflată la dosar, prin care susţin că au găsit două dosare în plus faţă de cele înregistrate la BEC, care conţin încă 10.000 de semnături ale susţinătorilor.

În acest dosar au fost acceptaţi ca intervenienţi preşedintele Partidului România Mare Dr.Gheorghe Funar şi prim-vicepreşedintele PRM ing.Ioan Bâldea. La intervenţia şi solicitarea lor Tribunalul Bucureşti a decis ca numărarea listelor de susţinători să fie făcută de către instanţă. După aproape două zile de numărat la liste, instanţa a respins contestaţia deoarece au fost constatate valide numai 199.832 de semnături, sub limita de 200.000 prevăzută de Legea nr.33/2007.

De reţinut că, în urma unui telefon dat la Biroul Electoral Central de o grefieră de la Tribunalul Bucureşti, fără niciun document întocmit între BEC şi Tribunal, au fost trimise cele patru cutii cu cele 45 de bibliorafturi în care se află listele cu susţinătorii PRM, de aproape 210.000.
La solicitarea conducerii Partidului România Mare, care a descoperit întâmplător cele patru lăzi pe care scria PRM (Funar), aflate în camera 304 de la Tribunalul Bucureşti, preşedinta jurist Laura Andrei a confirmat, în scris, că acele liste de semnături au fost aduse pentru a fi folosite la soluiţionarea contestaţiei cetăţeanului Corneliu Vadim Tudor.

În motivarea hotărârii judecătoreşti Tribunalul Bucureşti a precizat că au fost luate în calcul, la stabilirea cifrei de 199.832, încă două dosare care nu sunt înregistrate în centralizatorul aflat la BEC cu referire la Corneliu Vadim Tudor.

Cetăţeanul Corneliu Vadim Tudor a făcut apel împotriva acestei hotărâri judecătoreşti şi la Curtea de Apel Bucureşti, fără să fie renumărate voturile, s-a apreciat că s-a strecurat o eroare de calcul aritmetic şi că rezultatul însumării listelor de susţinători depuse de Corneliu Vadim Tudor, inclusiv cu cele patru dosare adăugate la Tribunalul Bucureşti, este de 200.023.

Sesizând această gravă eroare materială, conducerea Partidului România Mare a formulat o contestaţie în anulare la Curtea de Apel Bucureşti, în baza art.503-508 din NCPC. La solicitarea procurorului, instanţa a respins ca inadmisibilă contestaţia în anularea erorii materiale evidente.

II. Legea Curţii Constituţionale, Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, modificată şi completată prin Legea nr.177/2010, are mari lacune în privinţa alegerilor parlamentare din România şi a alegerilor pentru Parlamentul European.

Din dispoziţiile Legii Curţii Constituţionale, rezultă că aceasta are ca atribuţii să verifice legalitatea organizării şi desfăşurării alegerilor locale, alegerilor prezidenţiale şi a referendumului naţional având obligaţia să confirme rezultatul acestora. Prin Legea Curţii Constituţionale s-a stabilit că această Curte nu supraveghează legalitatea alegerilor pentru Parlamentul României şi Parlamentul European.

Ca urmare, Biroul Electoral Central face ce vrea, sfidând Constituţia României şi prevederile Legii nr.33/2007.

În vederea intrării în legalitate, la alegerile pentru Parlamentul European, Biroul Permanent al Partidului România Mare, Vă solicită următoarele:
1.Să acţionaţi de urgenţă la instituţiile Statului Român şi să solicitaţi ca Biroul Electoral Central să fie obligat, de îndată, să intre în legalitate.
2.Să solicitaţi, de îndată, Guvernului şi Parlamentului României să acţioneze pentru modificarea şi completarea Legii Curţii Constituţionale în sensul completării atribuţiilor Curţii Constituţionale cu cele referitoare la supravegherea legalităţii organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru Parlamentul României, precum şi pentru validarea rezultatului acestora inclusiv pentru alegerile din 25 mai 2014.
Pentru alegerile din 25 mai 2014, este obligatoriu ca legalitatea organizării şi desfăşurării acestora, precum şi rezultatul alegerilor să fie verificate şi confirmate de către Curtea Constituţională a României.

3.Să sesizaţi pe Preşedintele României şi Parlamentul European în legătură cu toate încălcările de lege săvârşite de către Biroul Electoral Central la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014 şi să solicitaţi acestora să acţioneze, de îndată, pentru ca în România să se respecte Constituţia şi Legea nr.33/2007 cu ocazia alegerilor din 25 mai a.c, iar cei 39 de candidaţi propuşi de către Biroul Permanent al PRM şi înregistraţi la BEC cu nr.25 din 26 martie 2014, pe lista PRM să aibă dreptul de a fi aleşi, iar cei aproape un milion de membri şi simpatizanţi ai Partidului România Mare să aibă dreptul de a-i alege pe reprezentanţii lor în Parlamentul European.

4.Să vă adresaţi Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie căruia să-i semnalaţi faptele de natură penală săvârşite de către membrii Biroului Electoral Central (nerespectarea hotărârii judecătoreşti irevocabile, abuz în serviciu, asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, trafic de influenţă, ş.a.).

5.Să vă adresaţi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi să solicitaţi ca acesta să dispună Inspecţiei judiciare să verifice toate dosarele de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti în legătură cu contestaţiile şi apelurile formulate de către Partidul România Mare şi respectiv de către cetăţeanul Corneliu Vadim Tudor. În toate aceste dosare instanţele au refuzat să respecte Sentinţa civilă nr.40 P/2013 a Tribunalului Bucureşti pronunţată în dosarul nr.26028/3/2013, irevocabilă, nu au ţinut cont de înregistrările la zi din Registrul partidelor politice şi au pronunţat soluţii care nu sunt bazate pe documentele din dosare ci la comandă politică. În multe dosare, la Tribunalul Bucureşti, procurorii au solicitat, în mod corect, admiterea contestaţiilor Partidului România Mare pentru că sunt perfect legale.

Vă mulţumim.

Dr.GHEORGHE FUNAR
Preşedintele Partidului România Mare

ing.IOAN BÂLDEA
Prim-vicepreşedinte al PRM