Un număr de 273 de gravuri originale obţinute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt, plăci aflate în patrimoniul Muzeului Luvru din Paris, vor putea fi văzute în perioada 12 Aprilie – 8 Iunie 2014 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Vernisajul expoziţiei a avut loc sâmbătă seara, în prezenţa ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Sala Muzeului a fost arhiplină, iar printre cei prezenţi la vernisajul expozitiei “Rembrandt Van Rijn. Apogeul artei gravurii” s-au numărat ministrul Culturii, Kelemen Hunor, primarul Emil Boc, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Matthijs van Bonzel, şi prefectul Gheorghe Vuşcan. „E o expoziţie excepţională, un un privilegiu pentru clujeni şi pentru cei care viziteaza oraşul în această perioadă. Implicarea autorităţilor locale e foarte importantă, în perspectiva anului care va fi 2021, în care România va da o Capitală Culturală Europeană. (…) Eu cred că această expoziţie va marca anul cultural 2014 la Cluj. Sigur, va trece şi prin alte oraşe, inclusiv Bucureşti, dar faptul ca a venit mai întâi în Transilvania, la Cluj, e un mesaj important pentru toţi”, a spus ministrul. Cea mai mare expoziţie de gravuri ale lui Rembrandt realizată în România Aceste capodopere sunt deţinute de un colecţionar privat din Luxemburg. “Este cea mai mare expoziţie de gravuri ale lui Rembrandt realizată în România.

Suntem fericiţi să le arătăm clujenilor 273 de gravuri din totalul de 286 realizate de Rembrandt pe parcursul vieţii sale.” – declară servicul de presă al colecţionarului. “Este important pentru noi să aducem gravurile lui Rembrandt în România. În această eră a globalizării, nu mai este necesar să călătorim la Londra, Paris sau Amsterdam pentru a admira capodoperele artei europene. Astăzi, acestea vin în oraşul dumneavostă.” – declară reprezentantul colecţionarului. Gravurile originale au fost obţinute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt, restaurate şi prelucrate de Amand Durand între anii 1865-67, la solicitarea Bibliotecii Naţionale Franceze, plăci aflate în patrimoniul Muzeului Luvru din Paris. Gravurile vor putea fi văzute în perioada 12 Aprilie – 8 Iunie 2014 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Cine este colecţionarul care aduce comorile lui Rembrandt la Cluj

Euro Art Luxemburg reuneşte una dintre cele mai mari colecţii de artă private din Europa, cu circa 5.000 de capodopere din sfera artei plastice moderne: Marc Chagall, Marcel Vertes, Mane Katz, Pablo Picasso, Max Ernst, Joan Miro şi Salvador Dalí. De la 17 ani, începând cu anii 1970, colecţionarul Heinz Ess şi-a canalizat întreaga energie şi pasiune în realizarea acestei colecţii. Alături de lucrările de artă modernă, Euro Art Luxembourg deţine o impresionantă colecţie de gravuri originale realizate de sau după Peter Paul Rubens, Anthony van Dick, Vermeer van Delft, Martin Schongauer, Albrecht Dürer şi Rembrandt van Rijn. Până în prezent, colecţia Euro Art Luxembourg a fost expusă în America de Nord şi America Latină, în Autralia şi aproape în toate ţările din Europa. Pe lângă activitatea de promovare a propriei colecţii, Euro Art Luxembourg organizează expoziţii personale ale altor pictori şi graficieni, pe care nu îi deţine în propria colecţie.De asemenea, Euro Art Luxemburg se ocupă de cumpărarea şi vânzarea de opere de artă, sprijinid în special tinerii artişti din Cuba şi Europa de Est.

Rembrandt Hamerszoon van Rijn

Rembrandt Harmenszoon van Rijn se naşte la 15 iulie 1606 în Leyda (Leiden), Olanda, într-o familie calvinist-catolică, fiind cel de-al nouălea fiu al morarului înstărit Harmen Gerritz van Rijn (1568-1630) şi al soţiei acestuia, Neeltgen Willemsdr. van Zuytbrouck (cca. 1568-1640). Între 1613-1620 – urmează şcoala latină din Leyda. Rembrandt este admis la universitatea din Leyda, însă părăseşte chiar în acelaşi an renumita facultate, pentru a deveni pictor. Mai întâi ia lecţii de la Jacob Isaacsz van Swanenburgh, pictor din Leyda care a devenit celebru prin vedute şi reprezentări fantastice ale infernului. 1624-1625 – Rembrandt îşi completează pregătirea la Amsterdam, cu Pieter Lastman – foarte popular în epocă pentru scenele sale istorice, după care se reîntoarce în Leyda, unde devine pictor şi colaborează îndeaproape cu prietenul său, Jan Lievens. În 1625 realizează primul său tablou datat, „Lapidarea Sfântului Ştefan”. În 1626 realizează primele gravuri. După o viaţă grea, în care a fost nevoit să-şi înmormânteze două soţii şi mai mulţi copii, Rembrandt moare în sărăcie în 1669, la şaizeci şi trei de ani. Gravurile sale se bucură şi dincolo de moartea lui de o înaltă preţuire din partea colecţionarilor şi a graficienilor. Abia în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, picturile lui Rembrandt reajung în atenţia publicului. Acestui excepţional maestru i se acordă din nou recunoaşterea unanimă de care avusese parte şi în perioada de glorie a vieţii sale, din perspectiva modernismului clasic şi a modului acestuia de a aprecia arta şi complexitatea artistică.

Faimos pentru gravurile sale

„Mulţi vor fi surprinşi să afle că gravurile – şi nu picturile! – l-au făcut celebru pe Rembrandt în timpul vieţii sale. Când, în 1660, pictorul italian Guercino declara, referitor la Rembrandt, îl consider un mare virtous, acesta se referea la gravurile artistului, şi nu la picturile sale. Admiraţia contemporanilor lui Rembrandt pentru gravurile acestuia e de la sine înţeleasă, deoarece el a reuşit, în mai puţin de 40 de ani, să ducă gravura către cele mai înalte niveluri de expresie. Deşi ulterior mulţi vor încerca să experimenteze tehnica gravurii folosind materiale neconvenţionale, nici unul nu va atinge măiestria obţinută de Rembrandt prin simpla folosire a unei dăltiţe şi a unei plăci de cupru. Pentru contemporanii lui Rembrandt, gravurile însemnau ceea ce astăzi sunt buletinele de ştiri pentru noi. Acestea aveau atât o funcţie estetică – de operă de artă, cât şi de a satisface curiozitatea privitorului, înfăţişând uneori oameni şi locuri îndepărtate; alături de textele tipărite, erau, cu alte cuvinte, principalul mijloc de comunicare. Chiar tipografii şi artiştii în persoană realizează şi pun în circulaţie un număr însemnat de gravuri, sub formă de afişe, de ilustraţii de carte, sau de reproduceri ale unor capodopere, inaccesibile altfel publicului larg”, arată organ izatorii ezxpoziţiei.

Cât costă o gravură de Rembrandt

În cursul vieţii sale Rembrandt realizează sute de lucrări după cele aproximativ 350 de plăci de gravură. Nici una dintre gravuri nu depăşeşte 53 x 45 cm, majoritatea fiind de mărimea unei cărţi poştale, sau chiar mai mici. Micul polonez are doar 75 x 21 mm. Nu se ştie cu exactitate cât a câştigat Rembrandt de pe urma vânzării gravurilor sale, deşi se pare că Gravura de 100 de guldeni şi-a primit numele după suma pe care un colecţionar a fost dispus să o plătească pentru un exemplar. Astăzi, o gravură realizată de Rembrandt poate ajunge şi la suma de 84.000 de dolari, şi chiar mai mult.

PARTEA I 12 aprilie – 11 mai 2014 AUTOPORTRETE | 27 gravuri | 1628 – 1648 VECHIUL TESTAMENT | 17 gravuri | 1625 – 1656 NOUL TESTAMENT | 43 gravuri | 1627 – 1658 SFINŢI | 14 gravuri | 1629 – 1659 ALEGORII, SCENE DE LUPTĂ, SCENE DE VÂNĂTOARE, SCENE LITERARE | 11 gravuri | 1629 -1658 CERSETORI | 16 gravuri | 1628 – 1648 PARTEA II 13 mai – 8 iunie 2014 STUDII DE CAP ŞI ALTE SCHIŢE | 8 gravuri | 1630 – 1651 PORTRETE DE FEMEI | 14 GRAVURI | 1628 – 1642 PORTRETE DE BĂRBAŢI | 47 gravuri | 1629 – 1664 SCENE DE GEN. TIPURI DE PERSONAJE | 35 gravuri | 1628 – 1655 NUDURI | 14 gravuri | 1631 – 1661 PEISAJE | 27 gravuri | 1640 -1653

Remus Florescu, Sursa: Adevarul