Pasiunea pentru programare l-a ambitionat pe clujeanul Sebastian Crisan, de 23 de ani, sa lupte si sa obtina un loc in echipa gigantilor IT Microsoft si Facebook.

El a povestit, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca a inceput sa dezvolte o afinitate pentru acest domeniu inca din liceu, perioada in care a participat la multe olimpiade de informatica, la care a obtinut numeroase medalii.
Ulterior, tanarul a absolvit Facultatea de Automatica si Calculatoare (UTCN) in 2013, in orasul natal si a lucrat ca stagiar la Microsoft, in Redmond, Washington, in vara lui 2012. El a pus umarul la dezvoltarea unui prototip pentru divizia Office, care a trecut si prin mainile lui Bill Gates.

Un an mai tarziu, in iulie 2013, Sebastian Crisan s-a alaturat echipei Facebook din Menlo Park, California, unde a facut un internship.

„Chiar si o mica schimbare poate avea un ecou neasteptat de mare” – este concluzia pe care a tras-o dupa perioada petrecuta la acesti doi giganti IT.

In prezent, el urmeaza cursuri de master la aceeasi universitate si este asistent de cercetare. Mai mult, preda studentilor un laborator de tehnici de programare.

Intrebat daca s-a gandit sa se mute in alta tara, el a raspuns: „Exista un loc unde ma simt cu adevarat ‘acasa’, iar acesta este Romania”.
Cand a inceput pasiunea ta pentru tehnologie? Care a fost momentul in care te-ai decis sa faci o cariera din programare? Cine este modelul tau si ce te atrage cel mai mult la aceasta munca?

Programarea a inceput sa imi placa inca din liceu si am devenit foarte repede pasionat de concursurile de programare. Din spirit de competitie si din dorinta de a deveni din ce in ce mai bun, am inceput sa aprofundez acest domeniu. Ca urmare, am obtinut mai multe premii si medalii la olimpiadele de informatica, care s-au dovedit a fi un atu important in fata companiilor americane de elita.

De asemenea, este cu siguranta si una dintre cele mai solicitate profesii si are un potential urias pentru viitor, asa ca am decis sa urmez o cariera in inginerie software. In plus, ma ajuta si faptul ca am o gandire analitica, structurala si conceptuala, asa ca mi se potriveste ca o manusa.

Cum ai ajuns sa lucrezi la Microsoft? Mai exact, ce ai facut acolo? Am inteles ca proiectul la care ai lucrat a trecut si prin mainile lui Bill Gates…

Cand muncesti la o companie de talia Microsoft sau Facebook ai sansa ca proiectele la care lucrezi sa fie utilizate de milioane de oameni in fiecare zi. De multe ori, inainte ca un concept sa devina lansat in piata, se construieste un prototip care este evaluat mai intai la nivel intern.

La Microsoft am creat un astfel de prototip pentru divizia Office care, spre surpriza mea, a fost prezentat managerilor de top, incluzandu-l si pe Bill Gates.
Dupa Microsoft, a urmat Facebook. Cum ai ajuns sa lucrezi la cea mai mare retea de socializare din lume?

La Facebook am ajuns dupa trei incercari. In primele doua dati cand am aplicat la ei, nu am primit nicio oferta, insa a treia oara am fost acceptat pentru un internship. Am invatat sa nu ma dau niciodata batut si sa muncesc pentru ce vreau sa obtin.

Ce ai invatat in urma acestor experiente? Ce te-a frapat la aceste companii si care consideri ca au fost atuurile tale?

Intotdeauna am crezut ca e important sa faci lucrurile cu pasiune si sa crezi in tine. Tind sa cred ca verbele „a vrea” si „a putea” sunt sinonime.

Insa poate cele mai importante lucruri pe care le-am invatat din toate astea sunt: sa fiu mai tolerant cu cei din jur, sa fiu mai deschis, sa vad noi perspective ale existentei, sa ma cunosc mai bine si, in fond, sa fiu mai bun.

Atuurile mele au fost ca am reusit sa ma integrez rapid in echipa si sa progresez pe masura ce invatam lucruri noi. Partea interesanta a unui internship o reprezinta faptul ca trebuie sa combini partea de invatare cu productivitatea, intr-o perioada scurta de timp.

Ceea ce m-a impresionat la aceste companii este impactul pe care il poti avea prin munca ta si sa stii ca milioane de oameni folosesc produsele tale. Aproape totul se masoara pe scara sutelor de milioane de utilizatori. Chiar si o mica schimbare poate avea un ecou neasteptat de mare.

In ce au constat procesele de recrutare? Ne poti da putine detalii?

Procesele de recrutare prin care treci pentru a lucra la o astfel de companie sunt destul de dure si pot deveni stresante si consumatoare de timp. Va pot spune ca marile companii au procese stricte de recrutare in sensul ca stacheta de angajare este foarte ridicata.

Concret, procesul de selectie a inclus o serie interviuri legate de programare, care au decurs pe Internet. Ele au constat in rezolvarea unor probleme de algoritmica, intervievatorul putand vedea in timp real rezolvarea pe care o scriam eu.

Dificultatea acestor interviuri este data de faptul ca se urmareste gasirea unor solutii cat mai eficiente intr-un timp relativ scurt. Evaluarea se face relativ la ceilalti candidati, care pot fi din orice colt al lumii, iar rata de acceptare este de sub 5%.

Cum sunt perceputi studentii romani si romanii, in general, in America?

Romanii sunt perceputi foarte bine in America si eu nu am observat vreo discrimanare sau prejudecata la adresa noastra. E un mediu destul de cosmopolit si de aceea nu prea exista prejudecati fata de straini. Se incurajeaza mult autenticitatea si diversitatea. Cea mai frecventa intrebare care mi se punea cand spuneam ca sunt din Romania era despre Dracula.

Oamenii sunt in general deschisi, poate unii doar superficial sau ostentativ. Spre deosebire de romani, care se lasa in voia sortii, acolo toti se procupa de propria viata si de propriul viitor. Toti vor sa aiba siguranta banilor, a unui loc de munca, a unei case, a unei masini etc.

E ceva des intalnit sa te muti la cateva mii de kilometri pentru un loc de munca sau sa faci naveta zilnic cate doua ore de acasa pana la serviciu.

Sebastian Crisan
Care e cea mai mare diferenta intre cultura organizationala de la noi si cea din SUA?

In Romania exista multi absolventi de calculatoare, insa firmele nu pun asa mare accent pe tinerii foarte talentati. Companiile de aici se multumesc de multe ori sa angajaze si oameni de nivel mediu, in timp ce companiile straine ii vor pe cei mai buni dintre cei mai buni.

Firmele din SUA vaneaza creierele cele mai bune din toatea lumea si ar da orice sa le angajeze. Cred ca ar fi important sa investeasca mai mult si mai devreme in identificarea si sustinearea celor cu potential.

In Romania, majoritatea companiilor sunt implicate in ceea ce se numeste outsourcing, in timp ce in SUA predomina companiile care isi dezvolta propriile produse.

Ce parere ai despre rolul tehnologiei in viata oamenilor? Cum apreciezi ca va evolua in urmatorii cinci ani?

Tehnologia nu este un domeniu de sine statator. De fapt, tehnologia se poate aplica in orice domeniu pentru a usura munca oamenilor sau pentru a rezolva probleme care inca nu si-au gasit solutii.

Potentialul pentru viitor este dat de fluxurile imense de date generate de retele de senzori interconectate prin intermediul unor platforme de cloud computing asupra carora se aplica algoritmi de invatare profunda.

Astfel, tehnologia mobila ar putea deveni asemenea unui asistent uman, ceea ce inseamna ca utilizatorii vor putea sa poarte conversatii, sa-si exprime intentiile sau preocuparile, smartphone-ul fiind capabil sa raspunda in timp real si chiar sa inteleaga emotia umana.

Elite fara granite – Ei sunt Romania: Despre intoarcerea acasa, cu un specialist al Bancii Mondiale scolit in SUA

Cum evaluezi educatia din Romania in acest domeniu? Ce lipsuri si ce avantaje are scoala romaneasca fata de cea din afara?

Oricat cat de bun ar fi sistemul educational, vor exista intotdeauna lucruri pe care le poti invata numai in practica. Aici apare utilitatea internship-urilor. In calculatoare, tehnologia evolueaza extrem de rapid, de aceea este important sa ai o baza solida pe care sa o poti aplica in orice context. Cred ca aceasta este zona in care educatia m-a ajutat cel mai mult.

Consider ca educatia romaneasca ar trebui sa se axeze mai mult pe competitivitate si calitate. Pana acestea nu vor deveni realitate, absolventii vor continua sa fie de o pregatire mediocra sau chiar slaba, singurii cu adevarat buni fiind o categorie restransa care intelege acest lucru si lucreaza pe cont propriu.

Tu ce pasiuni ai? Cat timp dedici studiului si muncii in IT? Cu ce te ocupi in acest moment? Ce planuri de viitor ai? Ramai in tara?

Printre pasiunile mele se numara fara indoiala muzica, fotografia si jurnalismul. Imi place foarte mult sa calatoresc. In special cu avionul, pentru ca ma pasioneaza domeniul aviatiei. Imi place sa vad locuri noi si sa cunosc oameni. De asemenea, practic si unele sporturi, cel mai mult imi place inotul si ciclismul. Merg cu placere si la teatru sau opera.

In acest moment sunt student la master, asistent de cercetare si predau studentilor un laborator de tehnici de programare.

Incerc sa fiu in fiecare zi mai bun si sa simt ca evoluez, iar planurile de viitor se leaga de aceasta filosofie. Cu toate ca imi place sa trec prin diverse medii, exista un loc unde ma simt cu adevarat „acasa”, iar acesta este Romania.

Crezi ca Romania sprijina tinerii atat de mult pe cat ar trebui? De asemenea, ar trebui dezvoltat antreprenoriatul mai mult?

In ultima perioada, vedem tot mai multe initiative antreprenoriale si exista multi tineri cu idei care doresc sa isi deschida o afacere. Singura problema pe care o vad este ca multi se arunca cu capul inainte fara stie cu ce se mananca exact anteprenoriatul ori domeniul in care vor sa intre.

Romania ar trebui sa se implice in crearea unui mediu prietenos initiativelor antreprenoriale, precum si in educarea tinerilor in acest sens.

Ce sfaturi ai pentru tinerii din ziua de azi? Ce pot invata ei din experientele tale?

Sfatul meu ar fi sa nu le fie niciodata teama de esec si sa incerce mereu lucruri noi. Probabil cel mai important lucru este sa fie capabili sa invete in mod continuu. IT-ul este o industrie foarte dinamica in care pasesti intotdeauna pe un teren in continua schimbare.

Ce cred ca i-ar ajuta este sa uite de frica, sa nu se lase intimidati de provocari mari, sa aiba curajul de a iesi din zona lor de confort cat mai des. Cheia este sa fie proactivi, ceea ce inseamna o permanenta dezvoltare personala, dorinta de a fi mai bun, sa se preocupe in mod constant de propriul viitor, sa nu astepte ca altii sa le ceara ceva si sa depaseasca mereu asteptarile celorlalti.

In fond, succesul e fericirea din inima ta pentru ca stii ca tu ai depus efortul pentru a da 100% din tine.

Sursa: Ziare.com