„Viktatura” Orban și consecințele asupra României. Exit poll: Fidesz – 48 la sută, Jobbik – 18 la sută, alianța de stânga – 27 la sută.

Partidul conservator al populistului Viktor Orban, FIDESZ, acuzat de derive antidemocratice, se clasează pe primul loc în alegerile legislative, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP, citată de Mediafax. Fidesz obţine 48% din sufragii, alianţa de stânga 27%, iar partidul Jobbik (extremă dreapta) 18%, potrivit Institutului Nezopont.

Viktor Orban și partidul său, Fidesz, sunt marii favoriți ai alegerilor legislative din Ungaria, singura miză fiind dacă își va păstra sau nu supermajoritatea de două treimi care îi va permite să guverneze discreționar țara și să-și consolideze regimul populist. România a reușit să gestioneze fără mari probleme relația bilaterală în precedentul mandat Orban, dar apropierea tot mai vădită a Budapestei de Moscova poate crea tensiuni în condițiile post-Crimeea din Europa Centrală și de Est. România se vede înconjurată de sateliți sau acoliți ai Rusiei, ceea ce o face principalul pilon al Occidentului în regiune.

Budapesta n-a mai cunoscut o astfel de atmosferă pro-rusă din anii ’50. Jobbik, partidul euroasianist apropiat de național-bolșevicii de la Moscova și suspectat de finanțare rusească a calificat referendumul din Crimeea drept „un model exemplar de autoderminare politică” și nu mai contenește să ridice în slăvi virtuțile de lider ale lui Vladimir Putin. Jobbik este cotat între 14% și 20% în sondaje, iar liderul său, Gabor Vona, este un apropiat al lui Aleksandr Dugin, cel mai la modă guru politic de la Moscova și inventator al național-bolșevismului și al doctrinei eurasianismului pe care se bazează proiectul Uniunii Eurasiatice a lui Putin. Partidul lui Gabor Vona și membrii altor formațiuni extremiste maghiare au încercat recent să provoace conflicte între români și maghiari la Târgu Mureș, determinându-l pe președintele Traian Băsescu să solicite guvernului interzicerea prezenței Jobbik pe teritoriul României.

Întoarcerea cu fața spre Răsărit

Spre deosebire de Jobbik, Fidesz nu este atât de vocal în susținerea Moscovei. Dimpotrivă, pe parcursul crizei ucrainene, Orban – de altfel foarte elocvent și charismatic atunci când dorește – a fost cât se poate de șters. Pe tot parcursul crizei din Crimeea nu a făcut nici o declarație publică de condamnare și, atunci când totuși a făcut-o, s-a mulțumit să declare ceva ininteligibil despre faptul că Ungaria nu este parte în conflict și să se pronunțe contra sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei.

Sloganurile electorale al FIDESZ sunt de un populism frust și nerușinat: „Ungaria o duce mai bine” și „Am scăzut prețurile la utilități”. Și într-adevăr, guvernul Orban a redus sau va reduce prețurile la utilități cu 20% sau chiar mai mult. Este vorba în primul rând de prețurile la gaze și electricitate. Cum Ungaria depinde într-o proporție care evoluează în jurul a 70% din consum de gazul rusesc, adică de Gazprom, nu este greu de identificat sursa acestei reduceri.

În 2007, Orban îl ataca pe premierul de atunci, socialistul Ferenc Gyurcsany, de trădare națională pentru că vroia să „transforme Ungaria în cazarma Gazprom”. Când a ieșit la iveală tentativa OMV de preluare agresivă a companiei ungare MOL, Orban a atins culmea retoricii antirusești, OMV fiind bănuită de mulți ani că ascunde adevărata pondere a gigantului rus în structura acționariatului său. Această retorică anti-rusă s-a diminuat pe măsură ce creștea prăpastia dintre Ungaria și Uniunea Europeană ca urmare a asaltului guvernului Orban la statul de drept și s-a încheiat printr-o întoarcere cu fața spre Răsărit a premierului ungar în această iarnă.

În patru ani de mandate, Orban nu a fost invitat nici măcar o dată la Washington – performanță unică în istoria postcomunistă a Ungariei – dar în ianuarie s-a dus la Moscova, unde a fost primit cu mare căldură de Vladimir Putin. În cursul acestei vizite scurte, dar fructuoase, a fost anunțat un „împrumut” rusesc în valoare de 10 miliarde de euro pentru extinderea capacităților de producție a centralei nucleare de la Paks, împrumut care se va întoarce la compania rusească Rosatom, căreia guvernul Orban i-a încredințat în mod direct contractul, fără a ține seama de normele europene care cereau organizarea unei licitații. De aici provine reducerea prețului le electricitate.

Cât privește reducerea prețului la gaze, ea vine din asigurările date cu același prilej de Orban privind „angajamentul” Ungariei în privința construcției gazoductului South Stream pe teritoriul ungar. Asigurările au venit la câteva săptămâni după ce Comisia Europeană declarase că toate contractele bilaterale semnate de țările membre cu Gazprom încalcă legislația europeană, amenința cu sancțiuni și propunea un format de negociere coordonat de la Bruxelles.

Politica botezată „Deschiderea spre Est” a Budapestei este descrisă de guvernul Fidesz drept o opțiune „pragmatică” și nimic mai mult. Pragmatismul ungar ia însă forme uneori sinistre. Într-o analiză dedicată schimbării de politică externă a Budapestei, realizată de Euronews, este amintit un episod relevant. După ce, în 2011, Orban a renunțat la acordul cu FMI, s-a reorientat masiv spre banii orientali – recuperarea originilor orientale ale ungurilor părând a fi una dintre trăsăturile care unesc FIDESZ și Jobbik – și a vândut obligațiuni de stat în China, Arabia Saudită și Azerbaidjan.

Azerii au fost convinși să cumpere datoria guvernului ungar după ce guvernul Orban a hotărât să extrădeze în Azerbaidjan un militar azer care, în cursul unui exercițiu NATO cu țările Parteneriatului pentru Pace, care a avut loc în Ungaria, i-a tăiat capul în somn unui coleg armean cu un topor. Deși oferise „garanții” că militarul va face închisoare pe viață la Baku, imediat ce a ajuns în țară, acesta a fost eliberat și guvernul Aliev a decis că obligațiunile ungare sunt cel mai bun plasament. Acest „pragmatism” al guvernului Orban ridică însă mari semne de întrebare asupra predictibilității politice a lui Orban.

Viktatura

Opoziția de la Budapesta a inventat pentru guvernarea Orban formula „Viktatorship” pentru motive întemeiate. În patru ani de mandat, acesta a modificat Constituția slăbind până la dispariție separația puterilor în stat și sistemul de „checks and balances”, care i-a permis să reducă puterile Curții Constituționale, să își plaseze oamenii în toate instituțiile de reglementare și control, de Procuratura Generală, la Banca Centrală, la Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi sau Autoritatea Electorală.

A înființat și un soi de organism de stat de reglementare a mass-media, un soi de CNA unguresc pentru presă, format din oamenii Fidesz, care au asigurat monopolul guvernului Orban asupra mass media de stat și intimidarea celor private, pentru că în Ungaria, sub Orban, a fost adoptată o lege în care calomnia este pedepsită cu trei ani de închisoare. Cum parchetul este sub control guvernamental, este lesne de înțeles cât de liberă este presa ungară.

Controlul asupra parchetelor și media a produs, recent, un incident extrem de favorabil perspectivelor electorale ale FIDESZ. Gabor Simon, fost vicepreședinte al Partidului Socialist, a fost arestat pentru evaziune fiscală și fals în acte publice. Ca și la București, imediat au apărut și stenograme incriminatoare în presă. Potrivit unui diplomat citat de revista The Economist, „Fidesz a câștigat alegerile din momentul în care știrea despre arestarea lui Simon a fust difuzată public”. Diferența, față de Budapesta, este că la București guvernul nu controlează DNA, care arestează oamenii puterii, nu pe cei ai opoziției și că stenogramele nu apar în presa controlată de putere ca în Ungaria.

Voturile din Transilvania, vitale

Fidesz a fost cotat între 33% și 47%, în funcție de sondaj, iar coaliția de opoziție Unitatea, formată din cinci partide de stânga și centru, între 19% și 29%, diferențele neobișnuite explicându-se prin caracterul puternic partizan al autorilor acestor sondaje. În 2010, Fidesz a obținut puțin sub 53% din voturi, ceea ce i-a permis să obțină o majoritate de 66% în Parlament. Acum, această țintă este la limită și de aceea Orban a avertizat că fiecare vot contează.

În acest context, voturile din diaspora contează și mai mult. De aceea, pentru Orban sunt vitale voturile venite din țările cu minorități maghiare semnificative precum România sau Slovacia. În România există în jur de 200.000 de persoane cu dublă cetățenie, română și maghiară, care au drept de vot în alegerile de mâine. Pentru o țară mică așa cum este Ungaria, 200.000 de voturi pot face diferența.

România înconjurată de prietenii rușilor

Consolidarea regimului lui Viktor Orban în Ungaria, complică poziția României în regiune, dar îi și subliniază importanța. O știre difuzată ieri de agențiile bulgare și preluată de Mediafax informează că Parlamentul din Bulgaria a aprobat vineri modificarea legii energiei astfel încât statutul gazoductului South Stream a fost schimbat în cel de interconector de reţea, fapt ce permite ca acesta să iasă de sub incidenţa legislaţiei Uniunii Europene.

După trei ore de dezbateri, care au avut loc joi, şi votul de vineri, parlamentarii au mai aprobat ca tronsonul de conductă din apele teritoriale bulgăreşti, care va măsura circa 14 kilometri, va obţine un statut juridic de „netraversare a teritoriului european”. Aceste modificări aduse legii energiei elimină obligativitatea ca Bulgaria să ofere accesul unor terţe părţi la tronsonul South Stream de pe teritoriul său şi scot segmentul de gazoduct de sub incidenţa reglementărilor reunite în aşa-numitul „Third Energy Package”.

Decizia Parlamentului, adoptată cu 115 voturi „pentru”, 64 „împotrivă” şi patru abţineri, a fost susţinută de toţi parlamentarii Partidului Socialist Bulgar şi partenerii lor din Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (reprezentând minoritatea turcă, n.n) dar şi de ultra-naţionaliştii Ataka.”

Cu alte cuvinte, guvernul socialist de la Sofia a decretat că interesele rusești în Bulgaria nu se supun reglementărilor europene. Este ca și cum cei de la Gazprom ar fi scris acest amendament cu mâna lor și o dovadă despre loialitatea socialiștilor bulgari față de Moscova. Or, în acest moment, România pare prinsă în încrengătura intereselor rusești.

Bulgaria, înclinată spre Moscova, Serbia, practic un satelit rusesc în Balcani, Ucraina, cu un viitor incert și Moldova sub amenințare. Consolidarea puterii lui Orban la Budapesta pare să desăvârșească această încercuire. Dacă adăugăm și legăturile strânse dintre Grecia și Cipru cu Rusia, România iese în relief ca o oază nu numai de latinitate, dar și de angajament occidental în regiune.

Există similitudini ușor de observat între demersurile anti-occidentale și anti-Stat-de-Drept ale Fidesz-ului lui Orban și cele ale guvernării USL, mergând de la modificarea Constituției, anihilarea separației puterilor în stat și a rolului Curții Constituționale și încheind cu tentativele de torpilare a statului de drept. În pofida retoricii sale anti-Orban, guvernarea ultimilor trei ani și Victor Ponta par să fi urmat modelul ungar îndeaproape, inclusiv în „politica de Deschidere față de Est”. Și aceasta este o vulnerabilitate în plus pentru România în noua realitate post-Crimeea.

P.S. Potrivit grupului de informații militare Jane’s, Ungaria a achiziționat în urmă cu câteva zile trei elicoptere rusești la mâna a doua Mil Mi-8T ‘Hip-C’, contra a nouă milioane de dolari și care ar fi fost deja livrate, potrivit unor surse militare de la Budapesta. Ungaria ar fi trebuit să deschidă o licitație publică pentru achiziționarea de elicoptere militare în valoare de 469 milioane de dolari, care a fost însă amânată, pentru că nu respecta reglementările europene. Achiziționarea celor trei elicoptere rusești a fost oferită de „un intermediar ungar” drept soluție a problemelor identificate de ruși într-un contract de mentenanță în care scopul era tranziția de la aparate rusești la aparate NATO. În acest fel, guvernul Orban nu numai că amână tranziția, dar consolidează influența „intermediarilor” ungari (oameni cu trecut în serviciile secrete comuniste) asupra comerțului de armament între Ungaria și Rusia.

Cristian Campeanu, Sursa: Romania Libera