Aproximativ 400 de milioane europeni voteaza incepand de joi la alegerile europarlamentare care vor da startul reinnoirii complete a institutiilor Uniunii Europene.

Acestea sunt insa amenintate de ascensiunea euroscepticismului, relateaza AFP. Sondajele arata ca formatiunile de extrema-dreapta ar urma sa obtina 100 de mandate din cele 751 din Parlamentul European.

O parte dintre nationalisti ar urma sa formeze un grup in jurul Frontului National francez (FN) si al Partidului Libertatii (PVV), din Olanda, ambele cu sanse la victorie in alegerile din tarile lor, asemenea euroscepticilor britanici din UKIP.

Europenii, chemati la urne pentru a alege cei 751 de europarlamentari

In afara de partidele de extrema-dreapta, cele mai critice formatiuni au, de asemenea, sanse considerabile sa obtina victorii categorice: partidul eurofob Alternativa pentru Germania (AfD), populistii lui Beppe Grillo in Italia, dar si stanga radicala Syriza din Grecia.

In plus, sondajele estimeaza si o noua scadere a ratei de participare la vot, care a atins deja, in urma cu cinci ani, un record de 43 la suta. In afara faptului ca favorizeaza extrema-dreapta, absenta de la vot contribuie la subminarea legitimitatii institutiilor europene.

„Cresterea populismului” se explica prin „absenta unui raspuns politic satisfacator” la globalizare, dupa ani de criza, austeritate si somaj in masa, considera Jean-Dominique Giuliani, presedintele Fundatiei Robert Schuman.

La randul sau, Nathalie Brack, cercetator la Centrul pentru Studii Politice de la Universitatea Libera din Bruxelles, apreciaza ca este un „vot de protest, anti-elite si anti-Europa”.

„Va fi un curcubeu de eurosceptici de coloraturi diferite in viitorul Parlament”, afirma liderul UKIP, Nigel Farage. „Va fi plin de viata, va exista mult zgomot”, adauga liderul eurosceptic din Marea Britanie.

Cu toate acestea, euroscepticii vor ramane minoritari in Parlamentul European si nu vor putea sa „blocheze” constructia europeana, in pofida declaratiilor facute in acest sens de liderul Frontului National francez, Marine Le Pen.

Pe fondul ascensiunii formatiunilor de extrema-dreapta, proeuropenii, incepand cu dreapta si socialistii, vor fi nevoiti mai mult ca niciodata sa „lucreze impreuna” la imaginea marilor coalitii care s-au inmultit in ultimii ani in UE, din Germania pana in Grecia, trecand prin Italia si Belgia, arata Stratfor.

Riscul unei „confruntari” intre Parlament si Consiliu

Pe de alta parte, noii europarlamentari trebuie sa ajunga in cel mai scurt timp la un acord asupra numelui viitorului presedinte al Comisiei Europene, figura centrala a institutiilor europene. In dorinta de a democratiza procesul si de a influenta alegerea sefilor de stat si de Guvern din cele 28 de state membre UE, principalele partide europene prezinta cate un candidat, dar este putin probabil ca lucrurile sa se desfasoare atat de simplu.

„Diferenta dintre Parlament si cei care decid cu adevarat este foarte clara pentru cetateni”, afirma recent presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care reflecta opinia multor lideri europeni. Acestia se vor reuni la Bruxelles la 27 mai, la doua zile dupa alegerile europarlamentare.

De asemenea, Herman Van Rompuy a avertizat in legatura cu riscul unei „confruntari” intre Consiliu si Parlament, care trebuie sa-l investeasca pe viitorul presedinte al Comisiei Europene, la jumatatea lunii iulie.

Conservatorul Jean-Claude Juncker si socialistul Martin Schulz sunt favoriti in cursa pentru presedintia Comisiei Europene. Liberalul Guy Verhofstadt apare ca un candidat de compromis si o personalitate influenta.

Principalii candidati la presedintia Comisiei Europene sunt de acord cu privire la necesitatea de a intoarce pagina celor zece de ani de Comisie Barroso, acuzata de lipsa de ambitie si slabiciune in fata statelor, dar si pentru toate problemele din Europa, incepand cu austeritatea. In consecinta, toti pledeaza pentru un Executiv european mai social, mai activ si mai politic.

Sursa: Ziare.com