TIFF 13 a început vineri seară la Cluj-Napoca, sub semnul ploii, dar cu sălile pline. Din cauza vremii nefavorabile, gala de deschidere n-a avut loc în Piața Unirii Open Air, ci în două dintre cinematografele festivalului, Casa de Cultură a Studenților și Cinema Florin Piersic. Programul a fost identic în cele două săli, prezentatorul galei fiind Tudor Giurgiu, președintele Festivalului Internațional de Film Transilvania. „Suntem la ediția a 13-a și toată lumea are boala superstițiilor. Eu nu sunt deloc superstițios și cred că festivalul va merge foarte bine. Un prim semn bun este că s-au vândut mai multe bilete la deschidere decât în anii trecuți”, a spus Tudor Giurgiu pe scenă.

De altfel, unul dintre materialele video prezentate la gală, alături de making of-ul ediției 2013, un preview al celei de anul acesta, clipuri cu evenimentele speciale sau programul Weekend la Castel, a fost unul dedicat superstițiilor, TIFF 13 cu noroc, care poate fi vizionat aici.

La seara de gală de la Casa de Cultură a Studenților au fost prezenți Emil Boc, primarul Clujului, regizorul francez Nicolas Philibert, onorat în secțiunea 3X3, regizoarea finlandeză multi-premiată Pirjo Honkasalo, alături de scriioarea și scenarista filmului Concrete Night, Pirkko Saisio, cineasta suedeză Anna Eborn (Pine Ridge), regizorii din competiție Noaz Deshe (Umbra albă) și iranianul Amir Toodehroosta (Câinele), actorii Ilinca Tomoroveanu și Dan Chiorean.

Trei dintre membrii juriului competiției au fost prezentați publicului: Cristina Flutur, premiată la Cannes pentru rolul din După dealuri, Michael Kutza, directorul Festivalului Internațional de Film de la Chicago, și Giora Bejach, directorul de imagine multi-premiat pentru Lebanon. Ceilalți doi jurați ai competiției, Nik Powell, directorul National Film & Television School din Londra, și János Szász, regizorul lui The Notebook, aflat pe lista scurtă la Oscar și distins cu Globul de Cristal la Karlovy Vary, vor sosi în zilele următoare la Cluj.

„Nu voi vorbi despre toate filmele din selecție, sunt peste 200. Dar vă îndemn să le vedeți pe toate cu înțelegere și deschidere, aceeași filosofie cu care Philomena pleacă în căutările ei. În seara asta, sunteți printre puținii fericiți care vor vedea noul film al lui Stephen Frears pe ecran mare, pentru că nu va fi distribuit în România”, a declarat Mihai Chirilov, directorul artistic al TIFF, despre producția care a deschis festivalul, Philomena, nominalizată anul acesta la Oscar.

Cel mai important moment al serii a fost lansarea oficială a campaniei de strângere de fonduri pentru Depozitul de Filme din Cluj, de pe strada Maiakovski, nr. 31-35, în cadrul proiectului „Salvați Marele Ecran!”. Fostul depozit al RADEF RomâniaFilm, astăzi un spaţiu părăsit, spectaculos prin miile de pelicule de film abandonate și prin istoria pe care o cuprinde, poate deveni, atât prin potenţialul său de spațiu alternativ de cultură urbană, cât şi prin valoarea istorică și culturală, cel mai bun loc pentru înființarea unui Muzeu al Cinematografiei, o instituție vie, cu activități interactive.

Donațiile pentru igienizarea, ecologizarea și amenajarea Depozitului de Filme pot fi făcute pe site-ul www.we-are-here.ro/p/salvatimareleecran-cluj, dar și la Cinema Florin Piersic, Piața Unirii și Casa TIFF, la voluntarii campaniei. Suma necesară într-o primă fază este de 7.000 de euro.

Giora Bejach, Cristina Flutur, Michael Kutza_Credits - Nicu Cherciu

La gală au fost difuzate fragmente din documentarul în lucru al lui Alexandru Belc, Cinema, mon amour, un clip dedicat campaniei „TIFF salvează Depozitul de Filme”, iar o transmisiune live de la fața locului, a TVR Cluj, le-a prezentat spectatorilor starea în care se află locul. Foste angajate ale RADEF au povestit pe scenă despre importanța depozitului, atunci când era funcțional și repartiza role de film către cele 12 județe din Transilvania. Depozitul de Filme va găzdui proiecțiile filmelor din secțiunea cu același nume, Cinema, Mon Amour. Este una dintre cele trei locații noi ale ediției 13, alături de Universitatea Sapienția și Cercul Militar.

Tudor Giurgiu_Credits - Nicu Cherciu (2)

În același context, au fost prezentate imagini cu Janovics Jenő, prolificul regizor, actor și producător datorită căruia, la începutul secolului XX, Clujul devenise un centru al cinematografiei. Peste 60 de filme au fost realizate în Cluj între 1913-1920. Prin construirea Centrului de industrii creative – supranumit deja „Hollywood-ul transilvănean” – orașul își propune să redevină un centru al producției de film, a declarat primarul Clujului, Emil Boc. Un alt proiect care va fi inițiat în colaborare cu TIFF, anunțat la gală, este înființarea unui fond de dezvoltare care să încurajeze producțiile din Transilvania.

NapocaNews