În ultima vreme, Clujul cunoaşte o febră negativă a anulării concertelor şi evenimentelor artistice plătite. Concertul belgienilor de la Hooverphonic din data de 19 mai, din cadrul Photo România Festival, a fost anulat. Show-ul Maria Nazionale de la Sala Sporturilor „Horia Demian”, din 15 mai, a fost amânat pentru 4 octombrie. Pentru concertul Hooverphonic, clujenii trebuiau să scoată din buzunar între 60 şi 180 de lei, iar pentru Maria Nazionale, biletele variau între 100 şi 300 de lei. Una dintre cauze ar fi creşterea numărului de concerte şi spectacole gratuite oferite de autorităţile locale şi judeţene şi de diverşi sponsori. În presa locală au apărut câteva declaraţii ale unor organizatori locali, care încearcă să explice fenomenul. Simona Hodoş, directorul Transylvania Jazz Festival, e de părere că şi publicul trebuie să îşi asume un rol de finanţator al evenimentelor şi speră că, în viitor, acest lucru se va schimba. „Oamenii nu îşi dau seama ce se întâmplă şi preferă să aibă acces gratuit. În ţările occidentale, toată lumea plăteşte bilet pentru evenimentele culturale şi sunt foarte mult susţinute. La noi s-au anulat evenimente care nu erau subvenţionate, erau evenimente private, aşa cum este şi cazul concertelor Hooverphonic şi Maria Nazionale, iar în momentul în care faci un eveniment pe banii tăi, lucrurile se schimbă. Am investit, şi eu şi Mircea Buteanu, bani din buzunarul nostru, şi nu am câştigat, ci am pierdut din banii personali.”

Specialiştii de la Asociaţia “Cluj – Napoca Capitală Cultural Europeană 2021” consideră că circa 10% dintre clujeni sunt dispuşi să aloce din bugetul personal circa 150 lei ca să plătească pe un eveniment cultural sau artistic. Se pune întrebarea de ce sunt atât de puţini clujeni dispuşi ca să aloce bani suficienţi pentru plata unor evenimente culturale? Cred că sunt trei aspecte complementare: 1. autorităţile locale/judeţene şi sponsorii au exagerat prin oferirea de evenimente cultural-artistice gratuite pe piaţă, obişnuindu-I pe clujean; 2. locuitorii oraşului nostru au sărăcit în aşa de mare măsură datorită crizei economice şi ineficienţei guvernelor că nu-şi mai permit să aloce bani pentru concerte; 3. gradul de cultură scăzut al majorităţii clujenilor care preferă să asculte manele la radio sau să pună la maşină un CD cu Guţă, la un grătar cu mici la Făget.

Cred că, pe viitor, instituţiile competente în domeniu ar trebui să facă o analiză şi un proiect managerial de eficientizare şi accesibilitate a actului cultural autentic, care corelat cu creşterea nivelului de trai să ducă la creşterea procentului de clujeni care plătesc pentru un eveniment artistic de valoare. Un prim pas ar fi reducerea evenimentelor gratuite oferite, care sufocă oraşul din punct de vedere cultural, şi nu numai, şi le aruncă în derizoriu. Cultura devine un Oser pe zi ce trece. La Cluj-Napoca s-a ajuns la un festivism cultural apropiat de Cântarea României, care acoperă evenimentele artistice de calitate. Numai în ţările sărace şi corupte se face exces de gratuităţi, care dăunează calităţii actului cultural. Inflaţia şi excesul de evenimente gratuite loveşte puternic în elita cultuală a oraşului nostru şi transformă evenimentele în puşculiţă pentru organizatori. Clujul are nevoie de o creaţie culturală originală fecundă şi bine plătită, cu artişti recunoscuţi, nu de “bişniţari” culturali, care îi fac pe clujeni să fugă de manifestările organizate în Cluj-Napoca. Pentru a fi capitală culturală europeană în 2021 avem nevoie de promovarea unui act cultural de calitate, care să elimine saţietatea evenimentelor mediocre, care îi îndepărtează pe clujeni de valori.

Ionuţ Ţene