Comunitatea oamenilor de afaceri din Cluj, invitată la evenimentul organizat de ZF şi BCR în cadrul proiectului „Cum dezvoltăm România“, a „listat“ o serie de idei de creştere şi dezvoltare a economiei judeţului. Foto: Dan Tăuţan

Clujul este un model pentru România, iar acest model trebuie dus către toate zonele din ţară. Principalul actor în dezvoltarea economică a Clujului este universitatea, iar datorită acestui aspect vin investitorii străini aici şi serviciile funcţionează aşa de bine. Viitorul economic al Clujului constă în dublarea numărului de studenţi odată cu crearea unor centre de practică, astfel ca municipiul Cluj-Napoca să devină capitala universitară a Europei de Sud-Est, a fost concluzia comunităţii de business din Cluj.

Clujul, un centru universitar cu tradiţie, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing, are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), se află pe locul al treilea după câştigul salarial mediu net, cu 1.890 de lei în decembrie 2013 (Bucureştiul are 2.474 de lei, iar Ilfovul 2.138 de lei), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bă­tut Capitala (cu peste 1.750 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 1.370 în Bu­cu­reşti). Aproape 30% dintre locuitorii Clu­ju­lui au un loc de muncă, Clujul fiind judeţul cu una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituţii sau companii de stat.

Ziarul Financiar şi BCR au lansat proiectul „Cum dezvoltăm România“ în încercarea de a-i aşeza la aceeaşi masă pe membrii comunităţilor de business locale, pentru a găsi idei de creştere şi dezvoltare a unor zone din economie.

„Vin la Cluj pentru că aici se întâmplă lucruri, în pofida problemelor pe care le are mediul public. Nu am început întâmplător cu Iaşi, iar acum suntem la Cluj, pentru că în aceste zone credem că sunt cele mai puternice universităţi. Clujul are tot ce trebuie să genereze o piaţă uriaşă, trebuie însă să credeţi în valoare adăugată“, a transmis Sergiu Manea, vicepreşedintele executiv pe corporate al BCR, comunităţii de business din Cluj. Este extrem de importantă lansarea unor branduri locale, care să genereze valoare adăugată.

„Avem o mare ocazie să fim ceea ce vrem să fim, să ne mutăm din lohn în produs de România, să creăm produs de România“, a spus Manea, în condiţiile în care, în prezent România nu are brand local.

„Clujul este un model pentru România şi vrem să ducem acest model al Clujului către toate zonele din ţară. Sunteţi suficient de avan­saţi ca să puteţi da modelul de business mai de­parte, iar Clujul are tot ce trebuie să genereze această piaţă uriaşă“, a afirmat vicepreşedintele executiv pe corporate al BCR.

În companiile din Cluj lucrează peste 150.000 de oameni, iar după cifra de afaceri a acestora judeţul se află pe locul cinci în ierarhia businessului românesc, cu 8 mld. euro în 2012, după Bucureşti, Ilfov, Argeş şi Timiş. Cu toate acestea, şi Clujul suferă la capitolul companii mari, având o singură firmă mare, grupul petrolier ungar MOL, cu vânzări de 4,325 mld. lei în 2013. Clujul a reuşit însă prin parcurile sale industriale să rămână un pol al producţiei (Bosch, De’Longhi, Emerson), deşi fabricile cu tradiţie din municipiul Cluj-Napoca (Napolact, Ursus, Tricotaje Someşul, Feleacul) au fost demolate rând pe rând şi transformate în proiecte imobiliare.

„Clujul dispune de o infrastructură mai bună decât alte zone ale ţării, însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche şi să nu mai continuăm proiectele de infrastructură. Continuarea lucră­ri­lor la autostrada Trasilvania este primordială pentru investiţii. Întrebaţi orice om de afaceri din zonă despre acest lucru şi o să vă spună că finalizarea autostrăzii spre Borş este apă vie pentru investitori“, a spus Emil Boc, pri­ma­rul municipiului Cluj-Napoca. Acesta a mai afirmat că încetarea lucrărilor la autostrada Tran­sil­vania este un dezavantaj pentru re­giunea Cluj, punând piedici investitorilor care au vrut să vină şi să investească aici.

„Nu am avea o problemă să luăm un credit patru judeţe învecinate şi să continuăm lucrările la autostradă spre Borş, însă trebuie ca şi Guvernul să se implice şi să ne susţină. Clujul va merge în continuare pe servicii, iar industria Clu­jului se va concentra pe o rază de 100 de kilometri în jurul Clujului“, a afirmat Boc. Primarul Clujului a vorbit şi despre proiectul Cluj Innovation City, un proiect de dezvoltare urbană integrată estimat la 350- 400 mil. euro, care se va realiza pe un teren de 200 de hectare deţinut de Primăria Cluj-Napoca, unde vor fi create peste 20.000 de locuri de muncă. Cele 30 de companii şi cele trei instituţii de învăţământ su­perior membre ale acestui cluster inten­ţio­nea­ză să dezvolte lângă Cluj un proiect similar zonei Silicon Valley, din SUA.

„Avem mai multe proiecte de dezvoltare a Clu­jului pentru viitor. Pe lângă această ini­ţia­ti­vă privată, Cluj Innovation City, pe care o sus­ţi­nem, avem proiectul Centrului Cultural Tran­sil­vania, care va cuprinde sediul Filar­mo­nicii, spi­talul regional de urgenţă, iar zona metro­po­li­tană este, de asemenea, importantă pentru in­ves­titori“, a mai spus primarul Clujului. Astfel, Clujul ar putea avea zonă metropolitană chiar înainte de Bucureşti sau alte oraşe mari din ţară, iar din punct de ve­dere economic Clujul ar oferi un semnal clar in­vestitorilor care doresc să vină în această re­giune, în sensul că dez­vol­tarea zonei se va realiza într-un mod integrat.

„Zona metropolitană Cluj există în fond, însă prin acest demers trebuie să putem spune in­vestitorului care vrea să investească pe o rază de 100 km în jurul Clujului că poate să vină într-un singur loc pentru a face demersurile şi a ob­ţine toate autorizaţiile de care are nevoie, fără a fi obligat să se plimbe pe la mai multe insti­tuţii. Avem nevoie de un punct unic, unde să vină investitorii şi să obţină informaţiile necesare“, a precizat Emil Boc.

În 2025, Clujul va fi Silicon Valley al României

Cel mai mare angajator al Clujului este producătorul japonez de componente auto Fujikura Automotive, care avea circa 3.000 de angajaţi în 2012, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, companie care continuă angajările. Totuşi, în topul celor mai mari angajatori din judeţ se află direcţia regională de poştă, două spitale, două universităţi, compania de apă sau companiile care se ocupă de administrarea transportului în comun.

Pentru a afla de ce are nevoie Clujul pentru a se dezvolta şi pentru a atrage marile companii multinaţionale, care să creeze noi locuri de muncă, comunitatea de business locală a răspuns la câteva întrebări referitoare la viitor.

Astfel, cei peste 100 de reprezentanţi ai comunităţii locale de business au fost împărţiţi în 10 grupe, la mese, care au concurat între ele la idei de viitor ce trebuia expuse în două minute. Cea mai votată idee a fost „Ai carte, ai parte de Cluj“, prin care se propunea creşterea numărului de studenţi din Cluj, chiar dublarea lor dacă se poate, astfel ca în viitor Clujul să devină capitala universitară a Europei de Sud-Est.

Principalul motiv pentru care companiile străine vin la Cluj, iar serviciile funcţionează aşa de bine sunt studenţii, iar dacă numărul acestora va creşte şi vor fi create centre de practică pentru studenţi, cu siguranţă că va creşte şi puterea economică a zonei.

Astfel, educaţia a fost pusă pe primul loc ca principalul motor de creştere a zonei, mai ales având în vedere şi faptul că municipiului Cluj-Napoca este un centru universitar cu tradiţie. O altă echipă a fost de părere că regiunea Cluj produce şi reţine inteligenţă, idee ce presupune colaborarea între universităţi şi tot ceea ce înseamnă dezvoltare locală. Clujul creează şi vinde, însă chiar dacă atragerea investitorilor străini este importantă, creşterea şi dezvoltarea firmelor româneşti sunt şi mai importante.

Alte propuneri care au stârnit discuţii au fost dezvoltarea Clujului pe trei direcţii, trei poli (IT, medicină şi agricultură), realizarea unui incubator de antreprenoriat care să asigure dezvoltarea ideilor de business, o şcoală de afaceri care să producă business planuri, proiect în care să se implice şi statul român, Clujul să devină un centru care să propage valoare, un ecosistem care să includă toate segmentele cu potenţial de creştere.

Alţi participanţi la eveniment văd Clujul ca o comunitate inteligentă care atrage resurse din exterior şi le dezvoltă, atrage tineri şi exportă valoare, ca un hub de servicii în IT şi medicină, însă se gândesc şi la posibilitatea înfiinţării unei organizaţii în care să aibă loc toate brandurile locale, care să beneficieze şi de anumite facilităţi, de la băncile locale, de exemplu, şi care să poată exporta produsele proprii în toată lumea.

Cele 10 grupe şi-au ales ca sloganuri: „Ai carte, ai parte de Cluj“ (creşterea numărului de stu­denţi şi dezvoltarea învăţământului uni­versitar); „Mintoş de Cluj“ (Clujul, centru care să propage valoarea); „Cooperare inteligentă“ (comunitate care să atragă resurse din exterior şi să le dezvolte); „Creat de Cluj, produs de România (Clujul produce şi reţine inteligenţă); „Performanţă prin educaţie“ (susţinerea învăţământului superior de către mediul de afaceri); „Şcoala de afaceri Cluj“ (să producă business planuri pentru idei de afaceri); „Cluj Innovation HUB“ (Clujul să se dezvolte ca un hub de servicii în IT şi medicină); „Antre­pre­nor a la Cluj“ (incubator de antreprenoriat); „De la Cluj în lume“ (înfiinţarea unei organizaţii în care să aibă loc toate brandurile locale); „Clujul cu trei poli“ (Clujul trebuie să se dezvolte pe trei direcţii principale, IT, me­dicină şi agricultură). ZF şi BCR vor continua în alte localităţi acest proiect de a afla de la comunităţile locale care sunt atuurile zonei şi cum se poate dezvolta mai repede.

INDICATORII ECONOMICI ŞI SOCIALI AI JUDEŢULUI CLUJ

6.912 euro a fost valoarea PIB per capita în judeţul Cluj în 2013, cu 1% mai mare faţă de cea înregistrată la nivel naţional, potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză.

691.106 este populaţia stabilă a judeţului Cluj, potrivit datelor definitive ale recensământului din 2011, în scădere cu peste 11.600 de persoane faţă de situaţia din 2002.

201.196 de salariaţi lucrau în judeţul Cluj în luna ianuarie a anului 2014 (acestea fiind cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică), în scădere cu 460 de persoane faţă de perioada similară din 2013. Distribuţia acestora arată că majoritatea lucrează în servicii (134.000) sau în industrie şi construcţii (65.000), restul în agricultură.

29,1% din populaţia stabilă a judeţului Cluj au statut de salariat, peste media naţională de 21,6% (4,363 mil. salariaţi în ianuarie 2014, raportaţi la o populaţie stabilă de 20,1 mil. persoane).

1.890 lei net a fost valoarea salariului mediu net în Cluj în decembrie 2013, cu 7% mai mare decât salariul mediu net pe economie la nivel naţional (de 1.760 de lei net în decembrie 2013).

162.476 a fost numărul mediu de pensionari din Cluj în ultimul trimestru al anului 2013, care au câştigat câte o pensie medie de câte 866 de lei pe lună.

3,3% a fost rata şomajului înregistrată în Cluj la finele lunii martie a acestui an, sub cea înregistrată la nivel naţional (de 5,56 %), numărul de şomeri din judeţ fiind de 11.495 de persoane, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

8 mld. euro este cifra de afaceri a companiilor din Cluj, rezultat care plasează judeţul pe locul cinci în topul businessului local.

Plusurile şi minusurile României, văzute de oamenii de afaceri din Cluj

Irina Anghel-Enescu (foto), fondator al Fundaţiei Triple Helix, participant la acest proiect şi unul dintre moderatori, a pus câteva întrebări comunităţii locale despre cum văd oamenii de afaceri anumite lucruri din România. Ce au răspuns clujenii (cea mai mare pondere din răspunsuri):

1. Care este cel mai bun lucru pe care România îl are de oferit lumii?

Răspuns: Olimpicii la matematică.

2. Cine este de vină că suntem mai mereu pe ultimele locuri din Europa?

Răspuns: Noi înşine suntem de vină.

3. Care dintre ramurile economice are cel mai mare potenţial pentru viitor?

Răspuns: Agricultura, urmată de IT.

4. Care este cea mai mare piedică în calea creşterii viitoare a economiei?

Răspuns: Corupţia, urmată de lipsa de predictibilitate legislativă.

5. Ce lipseşte cel mai mult firmelor româneşti?

Răspuns: Eficienţa proceselor, urmată de resursele financiare.

6. Care este principalul avantaj competitiv pe care îl oferă România acum?

Răspuns: Forţa de muncă bine calificată şi ieftină.

Laurentiu Cotu, Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.06.2014