Daca as vrea sa scot o revista, ma intreba un secretar de ambasada, ce-as dori sa fac? Daca Guvernul Romaniei ar intelege ca telul unei tari, ca si al unui om, sunt proiectele mari, nu pitice, modele inalte si pozitive, nu negative, aici, in America, as scoate revista bilingva, romano-engleza, „Brancusi”. Brancusi e mai cunoscut in America decat Romania. Printr-o astfel de punte solida, as ridica munti romanesti de spiritualitate in America. Fiindca acolo unde este Brancusi, este si Romania.

De altfel, acest proiect l-am propus pentru sustinere Ambasadei Romaniei la Washington, apoi Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni si a fost respins. Acest departament este total politizat dupa regulile Statului de gasca, si fondurile pe care le are se duc pe Apa Sambetei, adica pe tot felul de finantari bondoace, aberante, cum ar fi sprijinul unei gradinite aromane din Albania! Cine citeste lista finantarilor aprobate de acest minister, se cruceste. Se aproba, de pilda, un festival de muzica usoara „Doua inimi gemene”. De ce? Pentru ca e din Moldova. Ca si editarea operei unui anume Moruzi, un scriitor basarabean din secolul 19, in doua volume. Ce impact pot sa aiba pentru Romania astfel de proiecte? Or fi importante, toate, la un anumit nivel, pitic, dar nu pentru o tara din UE care se vrea egala marilor puteri – vezi recentele replici arogante pe care ministrul de externe si presedintele tarii le dau Rusiei, sub umbrela NATO!

Dar ce ziceti de finantarea spectacolului „Caviar, vodka si bye-bye”? O fi jucat Bogdan Stanoievici in el, pe la Paris, mai stii?! Apoi mai sunt zeci de foi de pripas aprobate, fiindca cererile vin din Moldova. Si orice vine din Moldova, Transnistria, Gagauzia sau Ucraina primeste finantare, sau din Ungaria, iar un mare eveniment, ca Ziua Romaniei pe Broadway, este respins, fiindca doamnele si domnii de acolo nu stiu ce impact de imagine are o astfel de Zi, pe care o au mai toate popoarele in America, mai putin Romania. Sume uriase se duc, in schimb, pe proiecte insignifiante, fara relevanta istorica sau culturala. Si sunt peste 200. Legate de interese politice meschine, ce vin de la tarile vecine in special. Citesc ca ministrul acestui departament, Stanoievici, e in voiaj pe toata planeta, sa afle pasurile romanilor de pretutindeni, sa le dea solutii. Adica el se substituie presedintelui tarii, guvernului, vrea sa rezolve ce nu poate o tara! Ce penibil! Ce risipa de timp si bani iluzorie! Cum isi inchipuie comunitatea evreiasca de origine romana din Israel, de pilda, ca Stanoievici ii rezolva problemele?! E ridicol! Iar cu promisiuni desarte!? Le da el averile inapoi, casele si celelalte?! De unde bani? De la romanii de pripas? Doar sa fure de pe la UE.

Se practica astfel un alt fel de nationalism provincial. Oricine vrea sa vorbeasca limba romana, de pilda, mai ales daca e din Albania, primeste finantare, iar pentru catedra de limba romana de la Columbia University din New York nu s-a dat nici un sprijin si s-a desfiintat!

Sau se petrece si o alta aberatie. DRP se suprapune peste ICR, adica proiecte ale ICR au ajuns sa fie finantate de DRP! Au romanii bani pentru clonare? Cine ii controleaza pe acesti domni? Nimeni. Ei nu au consilieri culturali, ci doar antene cu palpitatii politice. Va face noul ministru al Departamentului curat? Ne indoim. Il cunosc bine pe Bogdan Stanoievici. L-am mosit la inceputul carierei sale in film, in doua filme la care am fost producator delegat, Melodii la Costinesti si Destinatia Mahmudia. Roluri modeste in filme modeste. Ca si rolul din Sania albastra, la fel, un film la limita penibilului. Bogdan e un om mai mult decat simpatic, civilizat, sufletist, dar are calitati de comedian, nu de politician. In Romania, asa cum s-a vazut in istoria postdecembrista, ca sa fii unealta politica trebuie sa fii bandit, sa furi, sa minti si sa ai si alte calitati „ascunse”. Are el astfel de „calitati”? E posibil, daca a acceptat postul sau s-a luptat pentru el. O fi avand el antene undeva, poate si in PSD, altfel nu ar fi sensibilizat pe nimeni doar cu zambetul. Caci daca nu esti intr-o gasca, n-ai nici o sansa. Romania a ajuns un stat de gasca, nu de drept. Si Bogdan promite sa fie ca statul. Cum o sa faca el curat? Asa au promis toti la inceput, apoi uita.

Asa a promis si Stelian Tanase cand a fost instalat sef la TVR, ca daca vine el, face curat. Dar n-au trecut nici doua luni si fostul dizident s-a trezit asimilat de magaoaia securisto-functionareasca a televiziunii, a inceput sa cenzureze emisiuni, iar in locul culturii promise ‚”ferea, vin eu, va fi numai cultura!”, a adus un alt dizident, un frate de suferinta, un mascarici, pe Mircea Dinescu, apoi pe alti gascari, pe care i-a platit regeste, cu mii euro pe luna, cand salariul unui profesor este de 700 lei! TVR e in faliment si Stelica sfideaza toata satra, isi plateste abuziv amicii. Solutia generala, de iesire din criza? Ridicola: sa se munceasca in loc de 8 ore, 6 ore. Si sa se reduca salariile! Se va petrece asta vreodata? Poate in cosmos! Iar sindicatele TVR (oare cate or mai fi?) fac valuri, fac clabuci, asa cum au facut intotdeauna. Vor scapa si de aceasta umilinta cu buzunarele pline! Nu stim care e scorul dupa greva japoneza. Stim doar ca alta gogoasa, Ion Cristoiu, care a ajuns mai penibil decat un ardei umplut, a plecat dupa o luna de sasaiala pe postul public!

Sigur, Tanase, daca nu paraseste corabia la timp, se va compromite, isi va rupe gatul, ca Mircea Diaconu, un actor de valoare care, pe panta politicii, nu s-a dovedit canalie si gafeaza mereu (a declarat inainte de europarlamentare ca „vreau sa fiu om”, ca si cum pana atunci a fost carpa, probabil ca asa era in PNL!). Penibilul nu are limite. Si asa va fi daca nu-si vede lungul nasului, care trebuie sa fie cat absenteismul (aproape 70 la suta din votanti). Dar politica ia mintile! El a ajuns „cel mai bun” ales, pana si romanii din China (24!) l-au votat! In ce criza trebuie sa fie Romania, clasa politica, daca speranta este de la un om care e expert in „Avarul” de Molière, nu in legile coruptiei europene! Romania are acum doi comedianti la putere, Diaconu si Stanoievici. Ma mir ca nu a candidat si Rebengiuc, probabil de aceea l-a agresat un taximetrist, fiindca nu i-a dat cand a trebuit sulul cu hartie igenica!

*

Oricum, Teatrul Nottara tot era pe dric, acum Diaconu si-a asigurat pensia cu salariul de europarlamentar. Parca il si vedem cum isi linge degetele si isi numara gologanii, ca in „Duhul aurului”. La fel, Stanoievici, oare cu cat ii este platita prestatia de figurant intr-o magaoaie clonata, formala si superficiala, in care Brancusi e respins, iar scolile in limba aromana primesc finantare, ca si cum proiectul Romaniei ar fi sa ne intoarceam la alte faze ale limbii romane (unii sustin ca aromana nu este o limba, ci un dialect, ca meglenoromana), sa dea istoria inapoi!

Bun, sa-i sponsorizeze si pe aromanii de pripas de pretutindeni, pe toti (sunt circa 250 de mii), n-am nimic impotriva, dar ce au Stanoievicienii cu Brancusi, cu Enescu, cu Parade Day la New York, cu alte fapte sau idei care cu adevarat dau prestigiu Romaniei, ar fi pe masura spiritului american! Romania are nevoie de Brancusi la Paris sau la New York, nu la Hobita, unde vor sa-l duca un grup de patrihoti, care sunt pusi sa-l deshumeze din Montparnasse si sa-l ingroape acolo impotriva tuturor evidentelor contrare. Se plateste un avocat de catre guvern ca sa lucreze pentru acest act samavolnic, o blasfemie, si religioasa, si de imagine! Brancusi a fost tot timpul lovit de romani, de 70 de ani e tot hulit. Comunistii i-au detonat lucrari, au vrut sa-i darame Coloana cu tractoarele, i-au refuzat donatia, atelierul, iar dupa revolutie alti patrihoti (Caramitru, Varia) au vrut sa mute coloana in alta parte, au si demolat-o! Acum vor sa-i strice si linistea din mormant, in ciuda faptului ca Brancusi e ingropat ca francez, iar fiul sau, John Moore, facut cu pinanista Vera Moore, marea iubire a lui Brancusi, considera acest act ilegal si o blasfemie religioasa. Nemaivorbind de faptul ca nu exista nici un testament, nici o spovedanie facuta pe patul de moarte pentru simplul motiv ca Brancusi a murit dupa o lunga coma! Se inventeaza povesti, care sunt minciuni sfruntate iesite din capul unor bolnavi!

Decat sa se dea milioane de lei unor neica-nmeni, la tot felul de amatori, care, cand pun de-o mamaliga, si trimit un proiect la DRP sa le aprobe ca vor sa faca in jurul ei o hora, mai bine s-ar investi pentru a se reface Mormantul Dacic de la Tg Jiu, lucrare de Brancusi, detonata de comunisti, sau s-ar investi in statuia lui Eminescu la New York, proiect care asteapta implinirea de 40 de ani, de cand primaria orasului a aprobat locul ei! Stanoievici ar trebui sa stea cu acest proiect sub nas, clipa de clipa, la fel si cu alte proiecte de mare anvergura, care sunt urgente, nu au nevoie de termene legate de sesiuni de finantare, de jurii dubioase care sa dea banii pe criterii de gasca. Acel Ghid de finantare este o gogoasa, degeaba il respecti, nu-l respecta cei care l-au facut, fiindca ei l-au facut sa fie o pavaza a jocurilor de culise. Astfel de concursuri pentru mari proiecte sunt o rusine, o inventie birocratica, de sorginte franceza, o cale artificiala, nesanatoasa. Iar Romania de azi e prea pornita pe calea gagauza, nu mai are urechi sau ochi si pentru teluri inalte.

V-am spus, va cruciti ce evenimente de importanta „mondiala” finanteaza acest departament! Ti-e si rusine de unde atata neseriozitate!? Bogdan Stanoievici e foarte bun sa faca o noua clona din acest Departament. Sau poate o commedia dell’arte. El e romanul de pretutindeni, adica romanul de pripas, oaia ratacita, care si-a gasit acum stana de muls. Oricum, e un Departament pentru Stanoievici. Care e iesit din cultura romana de peste 20 de ani, de cand s-a logodit cu Franta, care ne-a daruit tot ce e mai sinistru pe lume, „un sistem birocratic greoi, infernal”, cum il numea chiar sorbonitul George Banu, iar acum, Bogdan, nu Franta, nici nu s-a instalat bine, ca a si inceput voiajul prin lume. A ajuns si la Alcala de Henares, acolo unde s-a nascut Cervantes, va dati seama? Oare ce o fi discutat cu primarii din zona, cum le-a promis el ca Departamentul lui rezolva problemele romanilor din Spania? Cunosc bine situatia din acea zona, am fost invitat cu filmul meu George Enescu – Alesul lui Dumnezeu, si stiu ce spun. Sunt probleme insurmontabile! E o politica de asimilare a romanilor, nu de incurajare a identitatii nationale. Spania nu e America. E o iluzie sa-ti imaginezi ca acest departament poate face ceva. Vom reveni.

Grid Modorcea
Corespondenţă de la New York