În prezenţa unui public numeros, după mai bine de 4 ani de muncă, Alecsandru Ioan Baba, distins cu numeroase premii academice în domeniul ştiinţelor agricole şi veterinare, reuşeşte să-şi facă publică opera biografică „Anuca”, în care a redat cu mare fineţe trăiri ale unei perioade zbuciumate din istoria României, reflectate prin personalitatea unei eroine.

„Cărţile de beletristică au soarta lor şi ele sunt judecate de cei care au posibilitatea ca specialişti să o facă. Am spus de mai multe ori că nu îmi place să amestec lucrurile şi nici să vorbim despre ceea ce nu ne pricepem – dacă în ţara românească ar face toţi ce ştiu să facă cel mai bine, ne-ar merge extraordinar – dar din păcate facem, cu toţii, de toate. Ceea ce face profesorul Alecsandru Baba în cărţile pe care le scrie este un – este pasiunea lui. Este viaţa lui – să zicem paralelă – pe lângă marea lui meserie de profesor universitar, medic verinar şi după zecile de ani pe care i-a petrecut învăţându-i pe alţii ce înseamnă acest lucru, îşi poate permite să-i înveţe pe alţii şi ce înseamnă viaţa trăită ca literatură”, a spus rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, astăzi, în cuvântarea prilejuită de lansarea cărţii.

Rectorului i-au urmat, în incinta Casei Universitarilor, în ordine, Florina Ilis (căreia Alecsandru Ioan Baba i-a cerut sfaturi în legătură cu dirijarea firului poveştii, dar pe care nu a ascultat-o – „Şi bine a făcut”, a mărturisit dânsa) şi prof. univ. dr. Ilie Rad, care s-au declarat fermecaţi cel puţin de miturile promovate în paginile cărţii, dintre care amintim de lacul care se colorează în funcţie de puritatea cugetului celui care soarbe din apă.

„O parte reuşită a cărţii este, neîndoielnic, imaginea convingǎtoare pe care ne-o oferă despre cotidianul lumii româneşti postbelice, cu ameninţările la care cei mai mulţi oameni se vedeau expuşi, mai ales din cauza instalǎrii regimului comunist, când “ruşii şi comuniştii duceau ţara în prǎpastie, urma sǎ se ia pǎmânturile şi pǎdurile, oamenii învǎţaţi şi pe cei care nu erau de acord cu ei, povesteau sǎtenii cǎ peste noapte dispǎreau familii întregi, îi încǎrcau în camioane, apoi în trenuri, numai cu ce aveau pe ei şi îi duceau la muncǎ, în temniţe, unde nu ştia nimeni de ei”. În acelaşi timp, ei aflǎ cǎ “americanii, în care ne puseserǎm atâtea speranţe, ne-au lǎst în seama ruşilor, cǎ de fapt toatǎ conducerea ţǎrii este formatǎ din strǎini, comunişti ruşi, evrei şi unguri, care nu iubeaua ţara şi nici pe români”. Practic, niciunul din evenimentele care au zguduit lumea româneascǎ postbelicǎ nu este uitat: mişcările studenţeşti din Clujul anului 1946, apărute ca o reacţie românească la provocările forţelor iredentiste maghiare, revenirea Ardealuluii de nord-vest la România, spolierea ţǎrii de cǎtre ruşi, prin exploatarea minelor de cǎrbune, de aur şi de uraniu, rezistenţa din Munţii Apuseni şi din Munţii Fǎgǎraşului, colectivizarea forţatǎ, deportǎrile în Bǎrǎgan şi la Canal („o lucrare în care singura ţintǎ era sǎ-i omoare pe intelectuali, pe politicienii sau pe orice român care nu era de acord cu nelegiuirile comuniştilor”), interzicerea Bisericii Greco-Catolice, naţionalizarea, reforma învǎţamântului, apariţia Securitǎţii şi a sistemului de supraveghere, rememorǎrile mergând pânǎ la Revoluţia din decembrie 1989. Alǎturi de personaje reale (Ion Iliescu, Doina Cornea, George Şerban) apar o sumedenie de personaje imaginare, care dau culoare naraţiunii, între care se disting Anuca însǎşi, soţul ei, Koni, fiul lor, Horea, Tata-Moşu şi mulţi alţii. De reţinut sunt portretele caricaturale ale activiştlor de partid sau ale susţinǎtorilor noului regim (prim-secretarii de partid, directori de şcoli, miliţianul Gheorghiţǎ, poreclit Bǎtǎcui, Cuţa-activista). Este o lumea care contrasteazǎ cu paradisul din Valea Cucului, „unde totul era adevǎr şi libertate””, a precizat, printre altele, profesorul Ilie Rad.

Alecsandru Ioan Baba a mulţumit în special celor care l-au încurajat să continue pe drumul beletristicii, îngreunat de ezitări, fiindu-i „mult mau uşor să scrie o carte de oncologie comparată”.

„Mi-ar plăcea ca măcar în câteva cuvinte din carte să vă recunoaşteţi sau poate măcar într-un personaj secundar, pentru că mi-am dat seama că poţi să scrii inspirându-te din viaţă, dar nu poţi să scrii numai din memoria ta sau numai din sentimentele tale”.

NapocaNews

lansare carte alecsandru ioan baba15

lansare carte alecsandru ioan baba1

lansare carte alecsandru ioan baba2

lansare carte alecsandru ioan baba3

lansare carte alecsandru ioan baba5

lansare carte alecsandru ioan baba7

lansare carte alecsandru ioan baba13

lansare carte alecsandru ioan baba10