Avînd în vedere, pe de o parte, obligaţia de a respecta Constituţia României, iar pe de altă parte numeroasele discriminări instituite între candidaţi prin Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, Vă solicit să acţionaţi urgent pentru modificarea şi completarea acestei legi astfel încît toţi candidaţii la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie 2014 să aibă drepturi şi obligaţii egale.

La alegerile din noiembrie a.c, alegătorii vor vota candidatul preferat la funcţia de Preşedinte al României şi nu partidele politice parlamentare sau neparlamentare.

Guvernul Ponta III a anunţat, în 11 iunie a.c., că va modifica unele prevederi ale Legii nr. 370/2004, dar nu şi eliminarea discriminărilor dintre candidaţi.

Cu încălcarea Constituţiei, prin Legea nr. 370/2004 sunt împărţiţi şi repezentaţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al României în trei categorii, respectv cei ai partidelor politice parlamentare, cei ai partidelor politice neparlamentare şi cei independenţi, susţinuţi de alegători. Candidaţii de rangul întîi au reprezentare directă în Biroul Electoral Central (BEC) şi toate celelalte birouri electorale. Cei de rangul doi intră la tragere la sorţi pentru reprezentare în BEC şi alte birouri electorale. Cei de rangul trei au interzisă reprezentarea în BEC şi celelalte birouri electorale teritoriale şi din străinătate. De ce aceste discriminări artificiale, pentru alegerile prezidenţiale, care se întemeiază pe un criteriu fals şi neconstituţional, respectiv al rezultatelor de la alegerile parlamentare precedente? Dar la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 nu au participat PSD, PNL, PC, PDL, PNŢCD şi Forţa Civică ci Uniunea Social Liberală (USL) şi Alianţa România Dreaptă (ARD), care nu mai există după alegeri.

Este posibli ca după primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014 cele mai multe voturi să le obţină un candidat independent, iar pe locul doi să se claseze candidatul alianţei electorale de Stînga. În turul doi, favoritul alegătorilor nu are dreptul să fie reprezentat în BEC şi în birourile secţiilor de votare. De ce? Cu ce scop? Cui foloseşte o asemenea discriminare? A fost gîndită şi pregătită fraudarea alegerilor, inclusiv pentru funcţia de Preşedinte al României?Lege nr.370/2004, republicată, precizează, la art. 4, alin.2, că toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al României, din partea partidelor politice sau alianţelor politice, precum şi candidaţii independenţi sunt admişi în campania electorală numai dacă sunt susţiniţi de cel puţin 200.000 de alegători inscrişi în listele de susţinători depuse la Biroul Electoral Central (BEC) .

La art. 36 , alin. 1, şi atr.40, alin. 2 din Legea nr 370/2004, sunt înscrise drepturile egale ale candidaţilor în privinţa accesului gratuit la posturile publice şi private de radio şi televiziune.
La art. 40. alin. 5 şi 6, se menţionează că persoanele care candidează la funcţia de Preşedinte al Romăniei îşi pot desemna coordonatori de campanie care să-i reprezinte şi care să conducă, la nivel naţional, teritorial şi în străinătate, campania acestora.

Legea nr.370/2004, la art.41, stabileşte că se asigură de către primari spaţii egale pe panourile de afişaj electoral pentru toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al României.
După aceste obligaţii şi drepturi egale, prin Legea nr.370/2004 au fost stabilite numeroase ilegalităţi şi discriminări între candidaţii la funcţia de Preşedinte al României. Dintre acestea exemplificăm următoarele:
1). La art.16 se precizează că în Biroul Electoral Central intră, pe lângă cei 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie şi cei 3 reprezentanţi au Aurorităţii Electorale Permanente (AEP), cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice, respectiv ai partidelor politice parlamentare şi dacă rămân locuri vacante ele se completează, prin tragere la sorţi, cu reprezentanţi ai partidelor politice neparlamentare care au candidaţi la alegerile prezidenţiale. Pentru candidaţii independenţi nu se admite ca aceştia să aibă reprezentanţi în BEC, nici măcar prin tragere la sorţi. Textul de la art.16 din Legea nr.370/2004 trebuie modificat în sensul asigurării unor şanse egale de reprezentare în BEC pentru toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al României. Actuala lege stabileşte , la art.16, alin.4, că fiecare partid politic parlamentar îşi desemnează câte un reprezentant în BEC, chiar şi dacă nu are candidat la funcţia de Preşedinte al României. Alianţele politice nu au dreptul să aibă reprezentanţi în BEC.

La alegerile prezidenţiale post-decembriste au participat puţini candidaţi, respectiv 3 în anul 1990; 6 în 1992; 16 în 1996; 12 în 2000; 12 în 2004; 12 în 2009. La toamnă vor fi mai puţini, probabil 6-8 candidaţi , în total, din care 4-6 din partea partidelor politice neparlamentare şi cei independenţi care nu au voie să dea reprezentanţi în BEC şi celelate birouri electorale deoarece locurile sunt ocupate, prin discriminare, de trimişii partidelor politice parlamentare.

La alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 este posibil să existe un candidat din partea alianţei electorale de Stânga (probabil PSD, UNPR, PC, PP-DD, PAS), altul din partea alianţei electorale de Dreapta (probabil PNL, PDL, PNŢCD, PMP, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist, Noua Republică) şi câţiva candidaţi independenţi. Ca urmare, în BEC ar trebui să aibă câte un reprezentant fiecare candidat din partea partidelor politice, alianţelor electorale şi fiecare candidat independent. În acest sens se impune să fie modificat textul de la art.16 din Legea nr.370/2004, respectiv să se precizeze că se completează Biroul Electoral Central cu câte un reprezenant la funcţia de Preşedinte al României, în termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.
Teoretic, dar şi practic, este posibil ca una sau mai multe partide politice parlamentare să decidă că nu îşi desemnează candidaţi şi nici nu participă la vreo alianţă politică la alegerile prezidenţiale. Într-o asemenea situaţie, Legea nr.370/2004 asigură pentru partidul respectiv dreptul de a avea reprezentanţi în BEC şi în birourile electorale teritoriale, iar pentru candidaţii independenţi la funcţia de Preşedinte al României este interzis să aibă reprezentanţi în Biroul Electoral Central, birourile judeţene şi birourile secţiilor de votare pentru a veghea şi a asigura desfăşurarea legală a alegerilor prezidenţiale, inclusiv pentru a participa la numărarea buletinelor de vot şi a voturilor exprimate de alegători. În opinia noastră, prin textul modificat al art.16 din Legea nr.370/2004 trebuie asigurat dreptul de reprezentare în Biroul Electoral Central, în birourile elctorale judeţene şi în birourile secţiilor de votare a fiecărui candidat la funcţia de Preşedinte al României, fără nicio discriminare şi fără tragere la sorţi.

2) La art.17 este înscrisă o altă discriminare între candidaţii la funcţia de Preşedinte al României, pe criterii politice şi ţinând seama de rezultatele de la ultimele alegeri parlamentare. Textul actual de lege precizează că BEC stabileşte ordinea de înscriere a candidaţilor prin tragere la sorţi, dar în două etape decise arbitrar şi după un criteriu inventat. În prima etapă a tragerii la sorţi intră candidaţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament, iar în a doua etapă ceilalţi candidaţi. Legea nu precizează în care etapă intră în tragere la sorţi candidaţii alianţelor electorale ! Biroul Electoral Central nu poate adăuga sau modifica textul de lege. Ca urmare, este necesar că la art.17 să se precizeze că ordinea de înscriere a candidaţilor pe buletinele de vot se face prin tragere la sorţi, fără nicio discriminare.

3) La art.18, alin.1, se impune eliminarea actualei discriminări pe criterii politice şi asigurarea intrării în Birourile electorale judeţene a câte unui reprezentant din partea fiecărui candidat. Alegerea viitorului Preşedinte al României se face dintre candidaţi şi nu dintre partidele sau alianţele politice parlamentare sau neparlamentare.
4) La art.20 şi art.23 este necesar ca textul să fie modificat şi să se asigure reprezentarea fiecărui candidat în Birourile electorale pentru secţiile de votare din străinătate.

5) La art.25, se impune eliminarea referirii la formaţiunile politice care pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale , lăsându-se acest drept candidaţilor şi oricărei persoane juridice sau fizice interesate.
6) La art.30, alin.3, se stipulează că România este singura ţară din lume unde pe semnele electorale este interzis să apară culorile de pe drapelul naţional sau să fie combinate culorile de pe drapelele tuturor statelor lumii. Se ştie că, în toate ţările lumii sunt puse în valoare simbolurile naţionale cu ocazia campaniilor electorale pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare şi locale. În România se interzice candidaţilor să se mândrească cu simbolurile naţionale. Care internaţionalişti sunt deranjaţi de tricolorul românesc ?

Pentru a se asigura , conform Constituţiei, egalitatea în drepturi a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din luna noiembrie 2014, Partidul România Mare Vă solicită să acţionaţi , în timp util, la Guvern şi la Parlament pentru eliminarea discriminărilor existente în textul Legii nr.370/2004, republicată şi pentru modificarea şi completarea ei astfel încât să se acorde drepturi egale de reprezentare în Biroul Electoral Central, în birourile electorale judeţene ş în birourile electorale ale secţiilor de votare, din ţară şi din străinătate, pentru toţi candidaţii.

Vă mulţumim anticipat.

Dr.Gheorghe Funar
Preşedintele Partidului România Mare