Încrederea analiştilor financiari în economia românească a urcat în luna mai la un nou maxim istoric (după cel înregistrat în aprilie), pe fondul evoluţiei bune a economiei şi, foarte important, încrederea creşte în condiţiile curente de piaţă, faţă de trecut, când indicele era ajustat în sus mai curând de „indicele anticipaţiilor“ (încrederea în perspectivele pe termen mediu ale economiei).

Valoarea indicatorului de încredere calculat de CFA România (asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional) a atins în luna mai 63,4 puncte (unde 0 înseamnă neîncredere maximă, 50 comportament neutru, iar 100 încredere maximă), cea mai mare valoare pe care a înregistrat-o de când acest indice este calculat de CFA România, din mai 2011.

Mai este a patra lună de creştere consecutivă a indicelui, iar evoluţia a avut ca suport creşterea componentei „condiţiilor curente“ ale acestuia (48,8, în creştere cu 6,5 puncte faţă de aprilie), în vreme ce „indicatorul anticipaţiilor“ a înregistrat valoarea de 71 de puncte, doar puţin sub aprilie (71,5).

Economia a crescut în 2013 cu 3,5% şi cu 3,8% în T1/2014, iar majorarea cererii interne, dublată de men­ţinerea cererii la export, îi determină pe eco­no­mişti să creadă într-un avans al PIB anul acesta de 3-3,5%.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 9,3% în T1/2014 după un avans de 0,5% în 2013. Investiţiile străine în primele patru luni au cres­cut cu 8,7% faţă de perioada similară a lui 2013, până la 875 milioane de euro, după ce în 2013 au fost de 2,7 miliarde de euro, în creştere cu 27% faţă de 2012.

Creditarea tinde şi ea, timid, să-şi revină, după repetatele reduceri de dobândă-cheie operate de BNR. În aceste condiţii, încrederea în economie revine solid, iar indicele de încredere macroeco­nomică al CFA România a ajuns în mai la cel mai înalt nivel de când este el calculat pentru România. Indicatorul de încredere al CFA România pre­zentat lunar evaluează previziunile analiştilor financiari membri ai CFA România cu privire la starea actuală a economiei („condiţiile curente“) şi la perspectivele pentru următoarele 12 luni („indicele de anticipaţie“). Indicele este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţii pe un an.

Indicatorul din luna mai 2014 are valoarea cea mai ridi­cată din mai 2011 încoace, fiind influenţat de îmbu­nătăţirea uneia dintre componentele sale, indicatorul condiţiilor curente, care a fost de 48,3 (şi el aflat la cel mai mare nivel de când este calculat indicele de încre­dere), faţă de 41,8 în aprilie, în vreme ce indicatorul an­ti­cipaţiilor a înregistrat 71 de puncte faţă de 71,5 puncte în aprilie.

În privinţa altor răspunsuri date în cadrul anchetei privind indicele de încredere macroeconomică, analiştii financiari anticipează că, în următoarele 12 luni, condiţiile pentru afaceri se vor îmbunătăţi în România (48% din răspunsuri), vor rămâne la fel (44% din răspunsuri) sau se vor înrăutăţi (7% din răspunsuri).

În privinţa pieţei muncii, 48% din repondenţi cred că situaţia va rămâne la fel, 44% că se va îmbunătăţi, iar 4% că se va înrăutăţi.

19% din repondenţi cred că leul se va aprecia faţă de euro în următoarele 12 luni, 59% că situaţia curentă se va păstra, iar 22% că leul se va deprecia.

Cursul mediu este văzut de analiştii financiari la 4,4600 peste şase luni şi 4,4526 peste un an.

La nivel global, analiştii repondenţi la sondaj spun în majoritatea lor că condiţiile macroeconomice vor rămâne în următoarele 12 luni la fel (70%), se vor îmbunătăţi (19%), iar 11% că se vor înrăutăţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.06.2014