Iohannis și Ponta doi pioni ai jocurilor ruso-germane? Ambii resping ideea reunirii celor doua state românești și vor apropiere de Rusia

Jocurile din spatele scenei politice capătă contur pe măsură ce România se apropie de alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Anihilarea jucătorilor care ar putea servi interesele naționale românești și înlocuirea lor cu marionete ale intereselor neromânești intră în ultima etapă.

În această cheie poate fi deslușit și ultimul gest al lui Crin Antonescu de renunțare la candidatura la alegerile prezidențiale și propulsarea astfel a unui candidat care este departe de a reprezenta interesele naționale românești.

După ce prespusul candidat al stângii din România, Victor Ponta, a comparat România în demersul ei firesc de reunire cu cel de-al doilea stat românesc, cu URSS, dovedind o necunoaÈ™tere crasă a Istoriei naÈ›ionale È™i după ce a vorbit de „cele două popoare” din R. Moldova È™i România, reluând astfel tezele lui Stalin, iată că È™i presupusul candidat al dreptei din România, devine Claus Iohannis ale cărui viziuni antinaÈ›ionale tocmai È™i le exprimase pe larg pe 16 mai în Adevărul Live, preluat de paginadepolitică.ro.

Firul roșu ale declarațiilor celor doi : refuzul proiectului național de reunire al celor doua state românești și apropierea de Rusia. Evident ambele idei îmbrăcare în tot felul de povești despre UE, NATO și parteneriatul strategic cu SUA.

Declarațiile lui Victor Ponta citate de Mediafax:

„ÃŽn momentul în care au decis că vor să vină împreună cu noi spre Europa, cred că asta trebuie susÅ£inut. Iar dacă la un moment dat, în timpul vieÅ£ii noastre, mai târziu, vor decide ambele popoare mai mult decât atât, nu pot decât să mă bucur. Dar, haideÅ£i să ne uităm la ce se poate face rapid ÅŸi ceea ce se poate face în mod real, fără să punem în discuÅ£ie graniÅ£e ÅŸi lucruri greu de acceptat pentru alte ţări din zonă”, a conchis Ponta.

El a spus că pe termen mediu ÅŸi lung este realizabilă aderarea la UE a Moldovei. „Pe termen scurt ÅŸi mediu este realizabil, posibil ÅŸi corect să sprijinim Moldova să se integreze în UE, să aibă un sistem de securitate care să fie garantat – ei au în ConstituÅ£ie că nu pot fi membri NATO, ai unei alianÅ£e militare. Un sistem care să garanteaze faptul că nu stau tot timpul cu teama că sunt invadaÅ£i de cineva. Åži să-i compatibilizăm cât mai mult cu ce înseamnă economia românească, educaÅ£ia românească. (…) Deci, o integrare, noi nu suntem Uniunea Sovietică, să luăm pe cineva cu forÅ£a”, a afirmat Victor Ponta,

http://www.mediafax.ro/politic/ponta-intrebat-despre-unirea-cu-republica-moldova-sa-o-sprijinim-in-aderarea-la-ue-romania-nu-e-urss-12647754

Poziția lui Victor Ponta trebuie pusă și în contextul evoluțiilor extrem de grave care țin de destructurarea statului român prin retrocedări ilegale în Transilvania, ai căror beneficiari sunt legați de Ungaria sau de UDMR-ul, adus la guvernare de Ponta, dar și de războiul asimentric de ocupare la nivel de simboluri a teritoriului, unde Victor Ponta ține partea UDMR în privința steagurilor secuiești de exemplu.

Coordonarea Ungariei și Rusiei în slăbirea frontierei NATO și UE prin slăbirea României este deja de notorietate.

Iată declarația făcută și de Klaus Iohannis pe subiectul reunirii cu R.Moldova:

„Nu cred că trebuie să fie obiectiv naÅ£ional, cum È™i moldovenii ne-au spus-o clar că ei nu-È™i doresc o unire cu România. Părerea mea este că trebuie să respectăm acest lucru. Nu putem să pornim de la abordarea că noi dacă suntem mai mici decât alÈ›ii să ne respecte, dar dacă sunt unii mai mici ca noi, să ne impunem punctul de vedere. Nu este fair. Istoriile României ÅŸi ale Moldovei au evoluat separat, diferit. Trebuie să fim conÅŸtienÅ£i de asta, trebuie să fim conÈ™tienÈ›i de faptul că mixul etnic din Moldova nu mai e cel din anii patruzeci. Este altceva. Trebuie să-i vedem cum sunt ei azi, nu cum au fost acum 60 de ani sau acum 160 de ani. Aici, cred că cea mai rezonabilă abordare este să-i luăm ca atare, cum sunt ei, să vedem ce vor. Ce vrem noi? Noi evident ne dorim apropierea de România È™i cred că este un lucru foarte bun dacă s-ar produce apropierea Moldovei de UE, chiar o includere în UE, care ar împinge limita estică a Uniunii (…) Iar cu unirea, eu personal aÈ™ lăsa-o mai încet”.

„Eu nu cred că România trebuie să aibă o politică de convingere a moldovenilor să se unească cu România. Eu cred că România trebuie să aibă o politică de parteneriat față de Moldova, parteneriat privilegiat, special, cum doriÈ›i, dar între parteneri egali. Nu să ne impunem noi ce vrem noi de fapt È™i să credem că după un timp vor crede È™i ei acest lucru”.

http://www.paginadepolitica.ro/ce-vrea-iohannis-la-extern-cu-unirea-as-lasa-o-mai-incet/

Dincolo de faptul că Iohannis vehiculează minciuni utilizate de agentura rusă È™i germană din România È™i de la ChiÈ™inău nu putem să nu obsevăm că germanul Iohanis vede că „Istoriile României ÅŸi ale Moldovei au evoluat separat, diferit” dar nu pomeneÈ™te nimic de Èšara sa mamă, Germania, care i-a adus acasă, peste noapte, pe cei 17 milioane de est-germani, adică Germania de Est, care culmea, evoluase istoric decenii întregi, diferit de Germania de Vest!

Cu alte cuvinte Iohanis vrea să ne spună că „ce este bun pentru noi, germanii, pentru voi românii nu se poate!”

Faptul că între 70 % și 80% din populația României este de acord cu reunirea României cu R. Moldova (trei sondaje de opinie diferite au demonstrat acest lucru), iar evoluțiile identitare din cel de-al doilea stat românesc sunt confirmate de ultimului sondaj realizat de Centrul Român de Studii și Strategii care arată că peste 50% din repondenții din R. Moldova sunt favorabili reunirii cu România (http://www.ziare.com/europa/moldova/peste-50-la-suta-dintre-moldoveni-vor-unirea-cu-romania-sondaj-crss-in-r-moldova-1290210),

cei mai importanți doi, potențiali candidați la președenția României ignoră acest masiv semnal dat de poporul român de pe cele doua maluri ale Prutului.

Întrebarea care se pune este de care interese ascultă cei doi, dacă pe cele românești le ignoră?

O a doua întrebare care se pune este aceea dacă România și interesele naționale românești vor rămâne prizoniere a doi candidați care nu servesc aceste interese și nici România? (Să nu cumva să credem cumva că Mihai Răzvan Ungureanu ar fi ieșirea din capcană. Este produsul aceleiași axe Berlin-Moscova.)

Ar fi grav, iar frontul american care se sprijină pe România în fața expansiunii rusești în sudul Europei și Balcani ar fi serios zdruncinat. Acesta este și motivul pentru care SUA trebuie să gândească de doua ori înainte de a gira pe unul din cei doi și să contribuie cât mai curând prin rezultatele monitorizării făcute asupra corupție din zonă, la curățarea României, dar și Basarabiei de corupți, dar și de agenții Moscovei. Unii din ei bine ascunși în spatele unor așa zise interese ale minorităților.

Sursa:Romanian Global News