Propunerea are ca obiect de reglementare, instituirea interdicţiei desfăşurării pe teritoriul României a oricăror manifestări care prin desfăşurarea sau mesajele lor aduc atingere art.1 alin.(1) din Constituţia României, republicată, a fost respins de Camera Deputaților, transmite Romanian Global News.

Prin proiectul de act normativ, propus de deputatul Bogdan Diaconu, era reglementată o procedură privind declararea drept indezirabilă sau, după caz, drept persona non grata a oricărei persoane de cetăţenie străină care promovează mesaje care aduc atingere art.1 alin.(1) din Constituţia României.

Proiectul a fost respins cu 307 voturi, 6 abțineri și numai 3 voturi în favoarea proiectului, demonstrând o largă complicitate a parlamentarilor din toate partidele cu acțiunile extremiste, în special, ale revizioniștilor maghiari.

Deputatul PSD Horia Grama, reprezentantul românilor din Covasna, a votat și el alături de UDMR împotriva acestui proiect de lege. Deputatul PSD de Harghita, Mircea Dușa, nu a fost prezent la vot.

Pe de altă parte parlamentarii UDMR au depus două proiecte de lege care ar putea antrena, potrivit opoziției, obligația statului român de a angaja mii de etnici maghiari în instituțiile publice. Guvernul a evitat, până acum, să se pronunțe, iar social-democrații spun că nu au văzut încă proiectele, scrie www.romanialibera.ro.

Primul din cele două proiecte modifică Ordonanța nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Este vorba, mai precis, de introducerea unui alineat nou, care spune că în unitățile administrativ-teritoriale (adică județe, orașe și comune) în care minoritățile au o pondere de peste 20%, cetățenii aparținând acestora „au drept de petiționare în limba lor maternă și dreptul de a primi răspuns în aceeași limbă”. Ce ar înseamna acest lucru? Aflăm chiar din expunerea de motive: limba să fie folosită nu doar în relație cu autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, ci și „în relația cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, precum și cu companiile și societățile naționale, societățile comerciale de interes județean sau local sau regiile autonome”. Și mai clar, doar sub denumirea generică „servicii publice descentralizate ale ministerelor” intră peste 40 de instituții locale, precum Inspectoratul județean de Poliție, Serviciul județean de Ambulanță, Comisariatul județean pentru Protecția Consumatorilor, Casa județeană de Asigurări de Sănătate și, respectiv, de Pensii, Direcția județeană a Finanțelor Publice, Direcția Silvică sau Inspectoratul Școlar județean. La acestea se adaugă regiile autonome județene de drumuri și poduri, apă-canal, etc., ba chiar și Poșta. Pentru a putea răspunde petenților în limba maternă, toate aceste instituții vor trebui, evident, să aibă angajat un vorbitor al limbii respective. Sesizat încă din 11 martie asupra proiectului, Guvernul nu a emis vreun punct de vedere.

Liberalii consideră, prin vocea senatorului de Bihor Cristian Bodea, că UDMR urmărește prin cele două proiecte de lege angajarea a „mii sau zeci de mii” de bugetari de etnie maghiară în toată țara. Mai precis, parlamentarul PNL susține că vizate nu ar fi doar instituțiile din județele în care populația maghiară depășește 20% (Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj), ci din întreaga țară. Iar de vină ar fi formularea nu foarte clară a textelor propuse. „ Niciunui cetățean din Valea lui Mihai (comună din județul Bihor – n.r.) nu-i poți interzice să se adreseze Poliției din Constanța”, și-a explicat Bodea raționamentul.

Senatorul PNL spune, totodată, că premierul ar fi consimțit tacit asupra celor două proiecte prin neprezentarea punctului de vedere al Guvernului. „Victor Ponta s-a făcut că nu vede aceste proiecte şi, ca să nu supere UDMR, a aruncat pisica la Parlament, ambele proiecte fiind inițiate de UDMR şi doar pentru minoritatea maghiară”, a mai declarat Bodea.

Dan Tanasa