Centrul Cultural Rus din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” în parteneriat cu Centrul de Creaţie și Cercetare Continuă „Sfântul Evanghelist Luca” din cadrul Departamentului de Artă Sacră al Facultății de Teologie Ortodoxă a Univeristății „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, au organizat, astăzi, în incinta Bastionului Croitorilor, manifestarea cultural-artistică „Arta, spiritualitatea, pictura: o împărăție a eternității”.

Alături de expoziţia fortografică: ”Conexiuni istorice româno-ruse: la o sută de ani de la vizita împăratului Nicolai al II-lea în România. 1-14 iunie 1914” şi expoziţia de pictură: „Interferențe artistice româno-ruse”, realizată de asist. univ. dr. Marius Dan Ghenescu, evenimentul a însemnat şi o sesiune extraordinară de comunicări, în cadrul căreia au vorbit părintele Ioan Chirilă, preşedintele Senatului UBB, istoricii Ioan Ţene şi Ovidiu Pecican, Marius Ghenescu şi Octavian Sergentu, colaborator al Centrului Cultural Rus, în care a fost explicată clar legătura profundă dintre România şi Rusia.

„E o bucurie pentru noi orice moment aniversar, iar împreună cu colegul Ghenescu, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă am ajuns la concluzia că cea mai potrivită încadrare tematică ar fi cea de pe afiş – Arta, spiritualitatea, pictura: o împărăție a eternității. Această zonă pentru unii are aliură metaforică, iar pentru alţii are un realism zdrobitor pentru că nu mergem spre nicăieri, ci spre un loc plin de armonie, revărsată în istorie acolo unde este har. Există 2 registre tematice ale expoziţiei: unul iconografic, altul tablou-imagine comemorativă, iar în punctul de interacţie este cuvântul „birunţă”. Orice eveniment iconografic este şi unul cu caracter ascetic, mistic, ascuns, iar expoziţia lui Marius Ghenescu nu face altceva decât să ne îmbie să trecem de evenţialitatea istorică, când comemorăm începutul Primului Război Mondial, să trecem în zona războiului nevăzut, să încercăm să ne biruim pe noi înşine pentru a ajunge să cunoaştem ceea ce înseamnă o împărăţie a eternităţii”, a declarat Ioan Chirilă, adăugând totodată că din perspectiva Universităţii este bucuros că centrele culturale sunt nişte puncte vii.

Potrivit lui Octavian Sergentu, dincolo de vizita istorică a ţarului, expoziţia are o semnificaţie mult mai profundă, prezentând în dreptul Rusiei – un spaţiu religios imens – o paradigmă a automutilării etnice şi una a deschiderii.

Marius Ghenescu a menţionat că este una din trăsăturile implicarea artistului în societate, faptul că nu stă deoparte. „Arta redeschide frontierele, ridicând privirea spre infinit, reunind lumea în lumina fraternităţii universale. Marea bătăie a naţiunilor trebuie să se dea în săli de concerte şi galerii de artă. Viaţa sufletească a unui popor e mai importantă decât teritoriul pe care îl stărpâneşte, decât orice scopuri exterioare”, a adăugat acesta.

Istoricul Ionuţ Ţene apreciază că legătura istorică profundă care uneşte poporul rus de români, clădită pe fundaţia dacică, nu poate fi negată.

centrul cultural rus14

centrul cultural rus

centrul cultural rus1

centrul cultural rus2

centrul cultural rus3

centrul cultural rus4

centrul cultural rus6

centrul cultural rus7

centrul cultural rus8

centrul cultural rus13