Miercuri seara au avut loc din nou incidente violente între jandarmi şi sătenii din Pungeşti, comuna vasluiană unde a fost instalatã prima sondã Chevron de explorare si exploatare a gazelor de şist.

Vizita unei activiste de mediu din Statele Unite ale Americii i-a determinat pe localnicii care se împotrivesc explorărilor să prindă din nou curaj şi să protesteze, după ce în trecut jandarmii au făcut uz de forţă pentru a apăra interesele companiei americane şi mai mulţi săteni sau activişti veniţi din ţară au fost amendaţi.

Zeci de oameni au pornit miercuri seara spre sonda Chevron, dar au fost opriţi de jandarmi. Acţiune a de protest a fost iniţiată după ce dr. Sandra Steingraber din SUA a prezentat un scurt istoric al experientelor nefericite ale extragerii gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice, informează portalul Vremea Nouă. Dupã ce s-a consultat cu sãtenii, biologul american a tras concluzia cã ceea ce s-a întâmplat în SUA se întâmplã si în România: Chevron beneficiazã de slugãrnicia politicienilor pentru a-si duce la îndeplinire scopurile economice în ciuda faptului cã aceastã activitate dãuneazã grav sãnãtãtii localnicilor.

Localnicii, printre care mulţi bătrâni şi femei, au fost opriţi de jandarmi, care au montat garduri de protecţie din metal. Deasemenea au folosit şi gaze lacrimogene la mod discreţionar. “Resursele energetice există pentru a avea curent electric şi pentru a ne ajuta să trăim mai bine, nicidecum nu pentru a aduce teroare în viaţa oamenilor”, a spus pentru Digi 24 activista de mediu Sandra Steingraber, aflată în mijlocul conflictului.

În opinia acesteia, fracturarea hidraulică provoacă mortalitate infantilă, infertilitate, boli ale sistemului nervos, afectează plantele și animalele din zonele în care marile corporații forează după gaze de șist folosind substanțe periculoase.
Poliţiştii au demarat o anchetă pentru a afla cine i-a provocat pe oameni, iar celor care s-au îmbrâncit cu jandarmii li se vor întocmi dosare penale.
În România compania americană Chevron a început în luna mai forajul de explorare a gazelor de şist în comuna vasluiană Pungeşti, după cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajarea a platformei pe care este amplasată sonda, compania susţinând că lucrările se desfăşoară “într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător”.

Lucrările de explorare a gazelor de şist sunt derulate de Chevron în extravilanul satului vasluian Siliştea din comuna Pungeşti, fiind prima zonă din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti, aminteşte Mediafax. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în urmă cu o lună, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor. În semn de solidaritate cu aceştia au mai avut loc la vremea respectivă demonstraţii ample şi în marile oraşe din ţară.

chevron-pungesti

Gazul de șist este un gaz al cărui zăcământ este captiv între plăcile de șisturi ori în straturile de cărbune și aflate la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convențional. Arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a cărbunelui sau petrolului. Totuși, impactul asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apă iar substanțele chimice folosite în procesul de fisurare a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri în pânzele freatice și să le polueze. Deasemenea există posibilitatea producerii de cutremure în zonele de exploatare.

Mai multe ţări din Europa şi din lume au interzis exploatarea gazelor de şist pe teritoriul lor, având în vedere efectele negative asociate acestei tehnologii. În prezent, Franţa şi Bulgaria au interdicţii privind fracturarea hidraulică; în Olanda, Irlanda, Danemarca, Luxemburg, Suedia şi Republica Cehă au fost instituite moratorii contra fracturării, iar în Germania şi anumite regiuni din Spania şi Elveţia fracturarea a fost fie suspendată, fie interzisă. Austria şi Lituania au înăsprit şi ele reglementările cu privire la fracturare. Dincolo de Ocean, în SUA, de unde vine Chevronul, Vermont şi Hawaii au interzis fracturarea pretutindeni pe teritoriul lor, iar în alte 18 state au fost adoptate interdicţii totale, parţiale sau pe diverse proceduri asociate fracturării hidraulice. Şi în Canada, pe teritoriul anumitor provincii şi localităţi fracturarea hidraulică a fost interzisă temporar sau definitiv.

Şi în România mai multe comune au încercat să interzică prin Hotărâri de Consiliu Local exploatarea gazelor de şist. Autorităţile locale au fost însă supuse presiunilor guvernamentale iar hotărârile au fost contestate de prefecţi.

Sursa: FrontPress.ro