Tribunalul Cluj a admis, vineri, cererea formulată de Landman Gabor, în calitate de preşedinte al Fundaţiei “European Committee Human Rights Hungarians Central Europe”, cu sediul în Amsterdam, prin care acesta obligă Primăria Cluj-Napoca să amplaseze de plăcuţe bilingve la intrările în oraş.

Decizia Tribunalului Cluj este uluitoare mai ales că potrivit ultimului recensământ al populației, din 2011, numărul maghiarilor din municipiul Cluj-Napoca este de 15,9%, ori legea cere peste 20% pentru obligativitatea amplasării de plăcuţe bilingve. De asemenea, în vigoare se află şi o lege din 7 februarie 1945, care pretinde un procent de 30% în acest sens.

Primăria Cluj-Napoca este acuzată că nu s-a apărat corespunzător în acest proces, invocând excepţii care au putut fi uşor demolate de către reprezentanţii lui Landman Gabor, în loc să se facă referire la o lege clară.

Municipalitatea a plănuit totul din 2013

În 22 iunie 2013, Consiliul Local Cluj-Napoca a adoptat, cu 25 de voturi „pentru”, o hotărâre prin care se aproba alocarea a 40.000 de lei din bugetul local pentru organizarea unui concurs de elaborare a unui „design integrat” de semnalizare a intrărilor în municipiu. Proiectul iniţiat de viceprimarul Anna Horvath (UDMR), prevedea includerea între variantele de design şi a denumirii în limba maghiară. Atenţie încă o dată la numărul de voturi „pentru”: 25, în condiţiile în care UDMR are în Consiliul Local Cluj-Napoca doar 4 membri.

Oricum, atunci era vorba doar de un design pus în cârca Asociaţiei „Cluj-Napoca, capitală culturală europeană”.

Maghiarii nu sunt la prima încercare

În perioada în care Adrian Năstase conducea ţara cu braţ de fier (acum este în puşcărie), acesta a obligat administraţiile publice, printr-o ordonanţă din 2001, a „Normelor de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale”, să monteze plăcuţe bilingve.

Însă primarul Clujului, Gheorghe Funar, nu s-a lăsat păgubaş. Acesta a povestit redacţiei NapocaNews cum s-a „întâmplat” ca la intrările în oraş să nu fie montate plăcuţele ungureşti.

Liderul PRM a precizat că în anul 2002, mai exact în 7 martie, expira termenul final până la care municipalitatea putea să monteze aceste plăcuţe. Ultimul recensământ oficial existent în aprilie 2001 era cel din 1992 (după datele acestuia, maghiarii reprezentau 22,78% din populaţia oraşului – adică peste pragul de 20%).

„În ultima zi în care ar fi trebuit să facem acest demers a fost convocată o şedinţă de Consiliu Local, în care s-a alocat suma de 75 de milioane pentru aceste plăcuţe. Am cerut pauză la şedinţă, iar în cele din urmă procedura administrativă s-a făcut să fie întârziată în aşa fel încât termenul final a fost depăşit”, a declarat Gheorghe Funar pentru NapocaNews.

Atunci, UDMR Cluj a solicitat sancţionarea primarului municipiului Cluj-Napoca, prin vocea vicepreşedintelui executiv al filialei, Bitay Levente.

Fostul edil a precizat că este halucinant jocul făcut acum de Primărie în faţa judecătoarei, care a dus la pierderea procesului intentat de Landman Gabor.

„Din câte ştiam, primarul Emil Boc este jurist; eu sunt economist de profesie, însă pot să concluzionez că nu s-a apărat corect, a recurs la un joc de excepţii, când legea impune clar un prag de 20% de la ultimul referendum, unde se arată clar că populaţia maghiarilor din Cluj-Napoca este mai mică de 20%. Mă mir că un florar din Olanda l-a învins pe juristul Emil Boc. Bine că merg toţi la Crucea Iancului (sărbătoarea locală – n. red.) şi vorbesc în faţa mulţimii despre respectarea legilor”, a adăugat Gheorghe Funar.

Funar a menţionat că este decis să facă demersuri pe cont propriu pentru blocarea punerii în aplicare a acestui proiect, care poate genera un precedent aplicabil la nivelul întregii ţări. Chiar şi Capitala României, Bucureşti, s-ar putea trezi cu plăcuţe în limba maghiară la intrările în oraş.

În mandatul său de primar, Gheorghe Funar a refuzat să aprobe şi amplasarea unei plăcuţe în limba maghiară pe sediul Rectoratului Universităţii particulare de limba maghiară „Sapienţia”. Primarul a motivat refuzul său prin faptul că pe una dintre plăcuţe urma să fie inscripţionat, în limba maghiară, textul „Universitatea de ştiinţe a Ardealului unguresc”.

Contactat, Biroul mass-media al Primăriei Cluj-Napoca păstrează tăcerea asupra acestui subiect.

NapocaNews