Noi avem o impresie greşită despre rolul şi statutul României în modernitate, comparându-ne mereu cu ţări supra-dezvoltate, care au fost imperii şi au avut acces la resurse din colonii, exploatându-le fără milă. Noi vedem în faţa noastră numai Germania, Franţa, Italia sau Anglia. Lucrurile nu stau chiar aşa. În spatele nostru sunt peste o sută de ţări care trăiesc ca acum câteva sute de ani. Zilele trecute un coleg şi prieten Călin mi-a semnalat blogul unui bicilist Radu Diaconescu – Jurnal de aventură şi explorare. El de circa şase luni, din februarie, străbate lumea cu bicileta de unul singur pe vechiul drum al mătăsii. A pornit din Bucureşti în februarie şi a străbătut deja Bulgaria, Turcia, Iran, Tadjikistan, Turkmenistan, Kîrkîrstan, Uzbekistan şi se îndreaptă spre China. Radu Diaconescu a ales drumuri naţionale şi regionale.

DSC_1171

Singur pe o biciletă cu cortul la el, poposind în pustiu, Radu Diaconescu are timp să posteze pe laptop la doua/trei zile impresii de călătorie şi poze. E fascinantă lumea aceasta orientală, care trăieşte identic ca pe vremea lui Tamerlan, în iurte şi crescând cai în plină eră modernă. Radu Diaconescu străbate drumuri de pietriş şi pământ, trecători la 4000 de metri, admiră Pamirul şi coboară pe văi sălbatice ca acum 1000 de ani. Trecerea de la o ţară la alta dintre fostele republici sovietice nu e barată de nicun punct de control. Doar o tăblie sau un iak de tablă atestă că treci din Tadjikistan în Kîrkîstan. Sunt şi semne rămase ale erei sovietice când în mijlocul stepei apare o statuie în pur stil realist-socialist cu figuri de uzbeci comunişti.

DSC_6042

E fascinant cum aceste foste republici sovietice nu şi-au schimbat profilul nomad şi oamenii portul tradiţional, deşi a trecut peste ei comunismul nivelator şi ateu. Ei făceau parte dintr-un mare imperiu comunist, o supra-putere dar trăiau în stil tradiţional ca acum 1000 de ani, cu toate că aveau comuniştii ruşi pe cap. Cred că Rusia sovietică nici nu controla în mod real aceste spaţii sălbatice imense. Maşina Lada, un aeroport în capitale şi o brumă de asfalt pe drumul internaţional erau semnele civilizaţiei moderne aduse de comuniştii ruşi în aceste ţări ale stepelor. Locuitorii tot în iurte locuiau şi se închinau lui Alah, nu lui Marx. Radu Diaconescu surprinde fabulos în postări spumoase ospitalitatea acestor oameni ai stepelor. E servit mereu cu ceai şi băuturi tradiţionale.

DSC_6154

Bicilistul român mai are circa vreo şase luni să-şi termine traseul printr-o lume fascinantă şi arhetipală, care poate revela cititorului român că România trăieşte în plină eră modernă, chiar în buricul civilizaţiei europene şi lamentaţiile critice la propria ţară sunt exagerate evident. Citiţi blogul bicilistului Radu Diaconescu la două/trei zile şi vi se va deschide o fereastră spre o lume pe care nu o cunoaştem în goana noastră spre Occident. Aşa că Go East cu bicileta la umbra îngheţatului Pamir. Bravo, Radu Diaconescu.

Ionuţ Ţene

 

DSC_6165

 

 

DSC_6190

 

DSC_6053

 

DSC_5552