Interviu cu Dusan Pârvulovici, directorul TimocPress. De un deceniu se zbate sa tina in viata, in Serbia de Rasarit, un portal de stiri in limba romana.Un coleg l-a numit haiduc. Definitia din dictionar a haiducului ne spune ca este un om care, razvratindu-se impotriva asupririi, isi parasea casa si traia in paduri, singur sau in cete, jefuind pe bogati si ajutand pe saraci. Nu stiu daca Dusan este sau nu un haiduc modern. Insa ceva din razvratirea lui aminteste de atitudinea pe care folclorul a pus-o de multe ori pe seama acestor personaje din epoca moderna, in Balcani (mai ales in Romania, Bulgaria si Serbia). Ori de cate ori are ocazia vorbeste despre romanii lui din Timoc, despre cei din Voivodina si niciodata nu uita sa-i aminteasca pe cei din comunitatile istorice…

-Sunteti unul dintre veteranii Congresului. Cum vi se pare editia din acest an spre deosebire de precedentele?

-In fiecare an au existat diferente intre congrese. In 2009 se desfasura si o campanie electorala, iar presedintele Romaniei, Traian Baseascu, a ajuns si la Drobeta-Turnu Severin. Ideea noastra a fost aceea de a se intra si in Serba si a fost impartasita si de domnul presedinte. Astfel, s-a realizat prima vizita din partea presedintelui Romaniei facuta romanilor din Timoc. In 2010, la fel, la Chisinau a fost o campanie electorala, iar presedintele Rep. Moldova, Mihai Ghimpu, a fost prezent la Congresul nostru. In 2011, la Cernauti, a fost o cifra mai mica de participanti la Congres, iar in 2012 nu a fost Congres deoarece a trebuit organizat in Ungraria, insa nu a fost posibil. In 2013 Congresul s-a desfasurat in Serbia, unde au participat mai multi romani. Am intentionat sa invitam toata presa romaneasca in Voivodina, dar si toate organizatiile, partide romanesti, biserica din Serbia.
Anul acesta este criza in toate partile, criza si la participanti, multi dintre ei nu au putut sa ajunga. Insa nu conteaza, neaparat, numarul participantilor, ci ideile lor.
Scopul Congresului este acela de a ajuta comunitatile romanilor de pretutindeni din toate statele vecine: Ungaria, Bulgaria, Rep. Moldova, Serbia. O situatie alarmanta este cea din Bulgaria pentru ca nu avem pe nimeni de acolo. Nu numai ca nu avem niciun reprezentant la Congres, ci nu avem nicio informatie cu privire la ceea ce se intampla acolo. Nu exista un site, nu exista ziar, doar cateva ziare afla si scriu cate ceva despre romanii de acolo.
Nu am fost multumit de tot ce am auzit la Congres deoarece n-a vorbit nimeni de rau, nimeni nu a intrat in probleme, sa vorbeasca despre romanii de pretutindeni pentru ca ei sunt scopul nostru.

-La lucrarile de astazi ati fost singurul care a ridicat problema comunitatii, ati afirmat ca ceilalti au vorbit despre New Media, despre Jurnalism si aproape deloc despre comunitate, Media nu poate exista in afara comunitatii, daca citez corect…

-Toate lucrarile sunt in beneficiul membrilor comunitatilor, iar noi trebuie sa avem o imagine corecta despre ce se intampla in comunitati. Dupa ce stim situatia facem si strategia. Nu se poate sa facem strategia altfel. Am avut o tema foarte frumoasa – New Media-Jurnalism, insa nu cred ca este o problema ca am spus faptul ca ma intereseaza si comunitatea. E normal sa ajut si comunitatea mea din Timoc, dar prin Forum sa ajut si celelalte comunitati, ca membru.

-In Serbia exista putina presa de limba romana, este mai dezvoltata in partea Voivodinei, iar in Timoc inteleg ca exista o reala problema. Sunteti unul dintre cei care pot prezenta cel mai bine situatia pentru ca aveti experienta in aceasta zona.

-In Serbia este o situatie foarte ciudata. In Serbia avem o Constitutie, avem o lege care se ocupa cu minoritatile, insa pe teren situatia este alta. Avem romani care demult locuiesc in Voivodina, care au toate drepturile. Provincia Voivodina a intrat in Serbia cu toate drepturile si cu toate minoritatile. In lege scrie foarte clar ce drepturi avem, insa in fapt nu avem nimic. Mai avem si o alta problema pentru ca avem o sinonimie. Pe romanii din Timoc statul sarbesc ii numeste vlahi, insa romanii, in limba lor materna, se numesc romani. Ei vorbesc romaneste, canta romaneste, joaca romaneste. Sunt 154 de sate romanesti si 48 mixte, unde locuiesc romani. Avem o cifra totala de peste 350.000 de romani. S-a creat o confuzie: Serbia are o lege care prevede ca toate drepturile minotitatilor se rezolva prin Consiliul National si ca fiecare minoritate care s-a declarat la momentul recensamantului poate sa aiba Consiliu. Recensamantul a fost numai in limba sarba, nu si in limba minoritatilor. Numele extern al romanilor, vlahi, asa au fost scrisi la recensamant, iar in realitate este altceva, iar statul considera ca cei care s-au declarat vlahi pot sa aiba Consiliul lor. Prin Consiliu se spune ca sunt un popor autonom care nu au legatura nici cu romanii, nici cu sarbii, sunt vecinii lor buni, tara mama este Serbia si ca limba lor este cea vlaha.

-Sa inteleg ca aceasta confuzie a fost dirijata prin manipularea recensamantului?

-Da, putem sa spunem asa. Romanii nu sunt numiti numai in Serbia vlahi, ci si in alte parti. Este o problema pentru cine vrea sa faca diferenta intre nume, care sunt sinonime.

-Sunteti un jurnalist care aprope ca lupta pentru agentia pe care o conduce. Cum este munca dumneavoastra?

-Sunt fondator la o agentie de presa, dar daca cineva ma intreaba spun ca nu sunt ziarist pentru ca eu ma ocup cu drepturile omului si sunt fondator la mai multe organizatii care se ocupa cu problema romanilor.

-Cum reusiti sa va desfasurati activitatea?

Important este sa stim ce vrem, sa avem scopul nostru. Exista mai multe probleme care apar cand omul se ocupa cu ceva – conditii, capacitate, finante pentru ceea ce face. Noi care ne ocupam cu situatia romanilor din Serbia avem multe probleme pentru ca nu sunt respectate legile pe care le-a adus Parlamentul Serbiei. Acest lucru este o piedica mare a Serbiei pe drumul Europei. Serbia trebuie sa stie ca nu o sa se miste din acest punct pana nu se rezolva astfel de aspecte. Avem probleme si pentru ca oricat de multe finante am avea, niciodata nu ajunge de pentru cat vrem sa tiparim, sa mergem pe teren, tehnica. Insa este bine ca am avut intotdeauna prieteni care ne-au ajutat.
Sunt putin suparat pe Departamentul Romanilor de Pretutindeni, desi ne ajuta, pentru ca o face mult mai putin decat poate sa o faca. Intotdeauna am spus ca ajutorul nu il vad numai prin bani, ajutorul il vad si prin parteneri, dar si printr-o mai mare implicare.
Pe de alta parte, avem probleme si cu statul sarbesc deoarece ne ajuta foarte putin, daca vorbim despre finante, despre consursuri si proiecte, unde trebuie sa ajungem. Iar noi stim ca sarbii din Romania sunt ajutati cu milioane de euro. Macar pe jumatate sa ne ajute si pe noi Serbia.
Marea problema a romanilor suntem noi, romanii. Nu prea ne intelegem noi pe noi, nu prea ne intelegem cu romanii din Voivodina, nu prea ne intelegem cu romanii din Romania. Mesajul meu ar fi ca toti romanii de pretutindeni sa aiba rabdare pentru romanii din Serbia. Noi simtim cel mai mult problemele. Trebuie sa aiba rabdare si sa ajute, atat timp cat romanii din Timoc, romanii din Voivodina cer asta. Daca sunt flamand, da-mi paine, nu-mi da apa! Daca mi-e sete, da-mi apa, nu paine!

In Serbia locuieste un popor romanesc cu doua minoritati, unii se numesc romani, altii se numesc vlahi. Daca romanii nu ii recunosc pe vlahi ca sunt romani, cum sa asteptam sa ii cunoasca sarbii?

-Cum colaborati cu colegii din celelalte comunitati de romani, cu ziaristii romani?

-Pana nu s-a organizat Congresul Jurnalistilor Romani am fost privat de aceasta legatura, insa am fost in majoritatea statelor unde locuiesc romani si am vazut majoritatea problemelor cu care ei se confrunta acolo.

-Cum colaboreaza redatia dumneavoastra cu celelalte redactii?

-Avem o colaborare cu mai multe agentii din Romania, schimbam materiale si informatii. Toti partenerii nostri sunt pe site. Am avut mari colaborari si sunt foarte multumit ca foarte multi jurnalisti romani au ajutat Timocpress, mai mult pe banii lor: unii au avut emisiunile lor, altii au ajutat la stiri, la deplasari. Aceste lucruri nu pot sa le uit niciodata. Timocul romanesc are nevoie de ziaristi, de oameni care vor sa lucreze, insa noi nu putem sa angajam oameni deoarece in Serbia nu exista scoala in limba romana, foarte putini care pleaca fac jurnalism in Romania. Noi suntem deschisi catre toate redactiile din Romania si catre cei care pot ajuta romanii cu informatii in limba oficiala, sa stie ce se intampla pe tot globul in limba lor materna.
pentru www.timpromanesc.ro a consemnat Antuanela Rosioru

Titlul interviului a fost adaptat de catre Romanian Global News
Sursa: Romanian Global News