Deși nu e o carte de citit pe plajă, la Nisipurile de Aur, am lecturat pe nerăsuflate noua apariție editorială „Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești” scrisă de autorii Matei Cazacu și Dan Ioan Mureșan. Istoricul bucureștean Matei Cazacu nu mai are nevoie de prezentări, fiind un reputat medievist apreciat de istoriografia franceză, dar surpriza deosebită mi-a oferit-o Dan Ioan Mureșan, fostul meu coleg de facultate de istorie și șef de promoție. Dan Ioan Mureșan a plecat în Franța în anii 90, nefiind nepot, ginere de rector, fiu de profesor sau securist, nu a putut intra la UBB din păcate. Mare pierdere pentru Cluj-Napoca. Valoarea în Franța nu ține cont de nepotisme și a ajuns profesor la Universitatea din Paris. Deci a fost o surpriză plăcută să-i citesc cartea scrisă împreună cu Matei Cazacu și publicată la Editura Cariter din Târgoviște. Studiul este o replică documentată științific și cu acribie la teoria lui Neagu Djuvara privind originea cumană și confesiunea catolică a lui Basarab I, domnul unificator și întemeietor al Țării Românești. Autorii aduc documente lingvistice și arhivistice în care se confirmă originea română și religia ortodoxă a lui Basarab I. Istoricii fac o analiză factuală și geopolitică a evenimentului întemeierii Țării Românești cu implicațiile internaționale ale victoriei de la Posada, a lui Basarab I împotriva regelui ungar Carol Robert. Cartea trebuie citită cu creionul în mână ca să îți dai seama că Neagu Djuvara este doar un mistificator al istoriei și un istoric amator, care cu rea credință a eludat vechile cercetări ale istoriografiei românești și documentele papale și patriarhale de la Constantinopol privind pe domnul Basarab I. Teoria cumană a lui Basarab I nu este o invenție a nonagenarului Djuvara, ci o paradigmă susținută de Nicolae Iorga pe la 1900, care a rectificat-o în urma cercetărilor din anii 30. Djuvara e de rea credință când susține că Basarab I a fost cuman de confesiune catolică și că istoriografia română ascunde acest lucru. Fals. Istoriografia română a susținut această teorie la cumpăna secolelor XIX și XX până au apărut noi documente care infirmă această teorie. Materi Cazacu și Dan Ioan Mureșan, prin cartea publicată aduce la lumină documentele papale și ale patriarhiei de la Constantinopol în care Basarab I a fost, în absolut toate acesta, numit infidel valah sau „romanus” și schismatic, adică ortodox. Autorii evidențiază cu acribie faptul că poporul cuman a luptat de partea lui Carol Robert la Posada în 1330, căpeteniile lor căzând în lupta împotriva valahului.
Basarab I a fost un român de confesiune ortodoxă care și-a căsătorit fiicele cu țarii ortodocși ai Vidinului și Serbiei, fiind deci integrat sistemului religios imperial bizantin. După bătălia de la Posda, Basarab I, ca domn valah și ortodox din zona montană a Curții de Argeș și-a întins stăpânirea asupra Cumaniei catolice din Bărăgan, pe care a înglobat-o Țării Românești în urma înfrângerii regelui ungar la Posada, care era aliat cu cumanii. De teama alianței unor triburi tătare cu maghiarii, Basarab I pune stăpânire și pe Buceag, care devine cu numele de la domn Basarabia. Basarab I a fost un domn care și-a manifestat independența odată cu unirea tuturor românilor dintre Carpați și Dunăre și a contribuit la ctitoria Bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, sediu de episcopie ortoodxă, care a devenit în vremea fiului său Nicolae Alexandru mitropolie la 1359. Basarab I nu a mai recunoscut suvernaitatea regelui ungar, care dorea o alianță cu tătarii lui Dimitrie, încreștinatul catolic. Susținerea ortodoxiei de către Basarab I a fost de fapt un manifest al independenței valahilor împotriva catolicismului, religie identificată cu stăpânirea regelui ungar Carol Robert. Catolicismul era asumat ca un instrument al expansiunii regalității maghiare de către valahul Basarab I. E adevărat numele de Basarab e cuman, dar documentele epocii și ale cancelariei maghiare în special vorbesc de Basarab I valahul și schismaticul (ortodox), nu de cumanul catolic. Era un non sens ca regele Ungariei să intre în conflict cu un popor, cuman, care era catolic și recunoștea suveranitatea regalității maghiare și pe papa. Neagu Djuvara nu cunoaște un lucru elementar că cumanii erau blonzi și palizi la față, nu negricioși cum susține că numele cumanului Negru Vodă vine de la culoarea feței acestuia, închisă. De fapt, Negru Vodă e o legendă cu sâmbure de adevăr, dar acesta era descălecător din Ardeal în Câmpulung, cu valahi, sași și unguri, nu căpetenie de cumani, care dorea să scape de opresiunea regalității maghiare. Autorii Matei Cazacu și Dan Ioan Mureșan reușesc cu documente, multă știință, acribie, dar mai ales cu logică și bun simț să demanteleze aberațiile mistificatoare ale lui Neagu Djuvara, care eludează o întreagă istoriografie despre Basarab I, domnul valah de religie ortodoxă, întemeietorul Țării Românești. Românitatea în sens medieval și ortodoxia lui Basarab I erau fundamentele pentru eliberarea de sub suveranitatea maghiară. Era ilogic ca un cuman catolic care avea frați de sânge în aristocrația înaltă de la Buda să se rupă de regalitatea maghiară apostolică și susținută de papa. Teoria lui Neagu Djuvara, pe lângă faptul că nu e documentată științific, nu are nici măcar o logică istorică, fiind ca o poveste pentru copii. Autorii au cercetat primele divane cu numele boierilor din preajma primilor domnitori valahi. Numele cumane nu ajungeau nici măcar la 10 % din componența divanului domenesc. Și atunci domnul era cuman catolic, cu mitropolie ortodoxă la Curtea de Argeș? Matei Cazacu și Dan Ioan Mureșan reușesc cu acribie să ne convingă că Neagu Djuvara, în această teorie e doar un mistificator al istoriei și un istoric amator specializat pe povești spuse copiilor. Absolut toate documentele epocii de la Cronica Pictată de la Viena, epistolele papei Clement sau scrieri biznatine și slave vorbesc de Basarab „scismaticus”, „infidelis Olacus noster”, „Vlaskoe Zemlia”, „per Bazarab olachus et filios eius” și despre boierii munteni ca „tam nobilibus quam popularibus Olachis Romanis”. În documente se vorbește de valahi, chiar de „romanis” în țara lui Basarab, numai Neagu Djuvara le ignoră și pune pe seama minorității cumane catolice familia domnitoare. Aș mai adăuga faptul că Neagu Djuvara se încadrează în valul pseudo-istoriografic promovat de mass-media, care susține că numeroși dintre domnii noștri erau de alte neamuri și nu ortrodocși, pentru că, noi, românii nu suntem în stare să ne conducem singuri și că, poate la toamnă, musai trebuie să avem un președinte neamț de religie reformată. De apreciat că autorii au identificat numele de botez al întemeietorului Țării Românești, acela de Ioan.
Ionuț Țene
Fara comentarii la “O carte care m-a convins că Neagu Djuvara e un mistificator și un istoric amator”
Felicitări celor doi autori și D-lui Țene.Pe mine m-a revoltat afirmația lui Djuvara la o emisiune a lui Basarabescu
Am citit „Istoria Românilor văzută de Neagu Djuvara. Fals ştiinţific sau trădare naţională?” şi autorul m-a convins că Djuvara e falsificator al istoriei. Asta după ce Istoria Românilor povestită tinerilor îmi plăcuse, dar o citisem ca pe un roman, fără atenţie la detalii, ceea ce probabil şi-a dorit scriitorul, să inoculeze nişte idei ignoranţilor. Recunosc, mă păcălise puţin.
E revoltător ce spune în cărţile lui bătrânul liberallegionarnmachedon.
Basarabii au fost cumani si catolici. O dovedesc scriptele papale ale vremii, o dovedeste Episcopia catolica a Milcovului.
A dovedit-o Puiu Hasotti, care a interzis testarea ADN-ului Basarabilor! (Oare de ce?)
In rest, papagali, asa zisi „istorici” care inventeaza istorie romaneasca la comanda, contra bani si functii academice.
Norocu valahilor cu invazia tatreasca din 1241 care a maturat Cumania. Altfel inca mai erau blocati la sud de Dunare, in Taratul Asenizilor si-i cantau si azi in banana lu Caloian.
@Cumanul negru: „Basarabii au fost cumani si catolici”
gata, ai zis-o tu pa net si asa o fi. bozgor sub acoperire ce esti tu.
„O dovedesc scriptele papale ale vremii” FALS. mai fals inca decat existenta ungariei mari 🙂
Discutiile de astazi vin din greselile din trecut. Romania trebuia sa elimine pericolul ungar in 1919 prin raderea Budapestei si anexarea teritoriilor pana pe Tisa cu toata Crisana. In loc de anihilare totala care ar fi fost normala , regele si camarila regala a oprit si schimburile de populatie pe modelul turco-grec care a deschis drumul dezintegrarii de la diktatul de la Viena.
Tene te duci la nisipuri si`l critici pe ala care urla anti-romania in 89` ? adica djuvara ? Vezi lista care au semnat anti-romania.
Apropo ai fost cu loganul al rosu ?
Tene cine dracu ti a dat tie diploma aia de istoric? Cred ca ai facut facultatea dupa 1990 la particularii aia de trei parale! CUMANII,neam turcic, ERAU BLONZI SI PALIZI LA FATA?Eu sant de pe Calmatuiul Brailei si s brunet asa cum sunt toti aici,iar Calmatui e de origine pecenegaNoi spunem beci nu pivnita. De ar trai N IORGA,alt aroman de geniu ca si boierul Neagu Djuvara te ar scuipa! Esti platit de partiarhul Moskovei as zice, ca prea ti a intrat in cromozomii aia imbarligati secera si ciocan,ca si ai comunistului fost bolsevic candva,Ceausescu, ortodoxismul asta securistoid profitabil, manipulatorule! Incearca sa postezi aici si http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/10/06/in-apararea-lui-neagu-djuvara-au-fost-basarbii-cumani/
Ioane, securistoizii ceausisti,apara ortodoxismul acuma dupa ce propavaduira ateismul! Moskova vrea sa si refaca imperiul pe baza ortodoxismului,iar ea sa fie noul Constantinopol. Daca intelegi asta vei intelege si propaganda asta desantata contra altor religii ba chiar persecutia lor. Noi e bine sa pastram echilibrul intre religii ca sa avem relatii bune cu toate confesiunile;daca nu erau greco catolicii SCOLII ARDELENE sa le dea peste bot la unguri cu latinitatea noastra, am fi pierdut enorm de a lungul istoriei.
In apărarea lui Neagu Djuvara : au fost Basarabii cumani?…
October 6, 2013
Intr-un interviu acordat Observatorului Cultural, Matei Cazacu se străduie să explice, după ce a publicat o carte întreagă pe această temă, de ce consideră că Neagu Djuvara “şi-a depăşit competenţele şi a improvizat“ cu iritanta lui teorie despre posibila origine etnică a Basarabilor.
Pe scurt, teoria lui Djuvara este că familia Basarbilor ar fi fost de origine cumană, deci turcofonă, cumanii fiind un trib turcic creștinat, care domniseră peste un enorm imperiu, de la Dunăre pînâ în Asia Centrală, inclusiv în câmpia Bărăganului, și a căror limbă ne e bine cunoscută datorită acelui dicționar și ghid de conversație descoperit providențial, Codex Comanicus, despre care am mai scris aici :
Crusing the brothels in Cumania (murdar qatın = dirty Madams, or rough guides as we like them)…
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/15/crusing-the-brothels-in-cumania-murdar-qatin-dirty-madams-or-rough-guides-as-we-like-them/
Trec peste faptul că, în introducerea interviului, Matei Cazacu e prezentat drept un “ apărător /…/ al drepturilor omului încălcate de regimul Ceauşescu şi al susţinerii satelor româneşti, ameninţate de distrugere, prin asociaţia Villages roumains”. E vina Observatorului Cultural. Asociația Villages Roumains a fost belgiană, nu franceza, unii români din diaspora precum Mihnea Berindei și Matei Cazacu fiind doar cooptați uneori pentru evenimente punctuale. O știu foarte bine : sînt unul din fondatorii Villages Roumains.
Dar să trecem la argumentele prin care Matei Cazacu combate teoria lui Djuvara. Ele sînt de natură diversă. Le lăsăm deoparte pe cele de ordin lingvistic, unde Matei Cazacu nu excelează… spune de pildă că “ duşman e un cuvînt de origine cumană ”. Cîtuși de puțin, e un cuvînt persan, iranian, preluat, ca atîția alți termeni de civilizație, de toate limbile turcice. Dușman e așadar un termen indo-european, inrudit cu durmanah din sanscrita si cu dysmenes din greaca – opusul lui eumenes). La noi a venit de la turcii și slavii din Balcani.
Matei Cazacu spune că există izvoare care afirmă că Basarab era român. E adevărat că regele maghiar Carol I îl numește “infidelis Olacus noster’, dar Olacus/Valah indică doar că domnea peste niște valahi; la vremea aceea nu exista conștiință etnică. Termenul de valah putea desemna pur și simplu locuitorii unei anumite zone, nu și originea lor etnică. La fel – rumelioți etc… Situația s-a prelungit de altfel pana aproape de zilele noastre. Militarii Rusiei tariste, vorbind despre Caucaz, numeau in mod indistinct populațiile de acolo: tătari, lezghini, cerchezi sau ceceni, indiferent de ce limbi vorbeau aceia (cf. volumul colectiv la care am participat : Géopolitique du Caucase, Ed. La Découverte, Paris 1996). In Asia centrală, cei care azi sint cunoscuți drept kazahi sau kirghizi erau numiti de ruși la întâmplare cu unul sau altul din aceste nume. Sa nu uitam ca si la noi, pînă in 1989, ba chiar pentru unii si astăzi, populatiile din Iugoslavia, sârbi, croati, sloveni, macedoneni, etc. erau “sârbi”.
Carol I al Ungariei care îl numea Olacus pe Basarab era el insuși cel mai ilustru vlăstar al casei de Anjou, născut la Neapole. Asta nu-l împiedica să se identifice cu interesele regatului Ungariei peste care domnea.
Mai spune Matei Cazacu că Basarab era român pentru că-l chema Ivanco, fiul lui Tochomer. Românitatea acestor nume nefiind foarte evidentă, argumentul cade de la sine. Ele sînt în mod evident slave, ceea ce iarăși nu poate furniza o indicație asupra originii. In Țările de Jos, nenumărați sînt valonii francofoni cu nume flamande și invers.
Apoi, mai respinge Matei Cazacu afirmația lui Neagu Djuvara că “nici unul dintre statele care s-au format în Evul Mediu în Europa nu a fost la iniţiativa unui băştinaş”. Cazacu spune că asta este “o mare prostie”, când de fapt pînă si elevii din licee știu că regatele occidentale, în primul rînd Franța și Anglia, au fost fondate de invadatori (franci, normanzi), și la fel și primele formațiuni politice ale slavilor orientali, de către scoborîtori din varegii scandinavi.
In sfarsit, chiar lasandu-l la o parte pe “olacus”, chiar și în vremuri moderne, termenul însusi de român nu avea neapărat o conotație etnică, ba deseori era chiar un cuvînt de hulã prin Principate, unde desemna gloata de la țară… Cum spuneau cu mandrie boierii citati de Alecsandri in Introducerea la Scrierile lui Constantin Negruzzi : „Român e țăranul, eu sunt boier moldovan“…
Djuvara emite o ipoteză rezonabilă și plauzibilă, pe care Cazacu o respinge în bloc cu argumente pasionale.
Ipoteza lui Djuvara e sprijinită de tot ceea ce stim despre societăți proto-feudale similare care au fost dominate de turcofoni vreme de multe secole, din evul mediu timpuriu pînă în epoca modernă. Multe din familiile nobile din societățile tribale nord-caucaziene sînt de origine turcă. La fel, la oseți (vechii alani), multe familii de nobili erau de origine kabardă (cercheză – nimic de-a face cu turcii, dar tot de origine străină).
Ajunge să ne gândim și la prestigiul nobilimii germanice și la faptul că pînă în sec. 19 țări precum Belgia, Grecia și România au făcut apel la familii de nobili germani pentru a se dota cu regi pentru a înțelege că teza lui Djuvara privind originea prestigioasă -pentru vremea aceea- a Basarabilor este perfect verosimilă.
Iar argumentul lui Cazacu cum că turcii cumani erau nomazi si că nomazii nu întemeiază state nu are nimic de-a face cu istoria reala… E ca si cum ne-ar spune ca nu a existat Ginghis Han
Matei Cazacu:
„Dan Alexe ignora faptul ca “dusman” în româneste vine de la cumani pentru ca nu a citit cartea fundamentala a lui Lazar Saineanu, Influenta orientala asupra limbei si culturei române, Bucuresti 1900.( Cuvântul apare si în Codex Cumanicus pe care domnia sa îl cunoaste dupa cum ne-o arata.) Dupa ce o va face, vom mai sta de vorba.
Nimeni nu a negat existenta unor boieri români de origine cumana în Tara Româneasca si Moldova : îl sfatuiesc sa citeasca, totusi, cartea despre Ioan Basarab si apoi vom mai sta de vorba.
Despre întemeierea statelor medievale de catre invadatori straini am discutat în aceeasi carte. Regatul englez a fost întemeiat de anglo-saxoni (Athelstan este primul rege al Angliei în 927) si cucerit apoi de danezi si înfine de normanzi. Dar anglii si saxonii se instalasera acolo din secolul al V-lea, dupa 407, asa ca pot fi considerati autohtoni cinci secole mai târziu. In cazul Frantei, elitele administrative, financiare si ecleziastice galo-romane asigura functionarea Franciei (regnum Francorum), alaturi de care exista posesiuni ale vizigotilor, ale alamanilor si burgunzilor. Abia Capetienii organizeaza statul francez (din 1254 apare formula rex Franciae care înlocuieste pe rex Francorum). Francii reprezinta deci, ca peste tot, elita razboinica conducatoare, dar statul este rezultatul conlucrarii acestei elite cu administratia galo-romana. Si oricum, în secolul X-XI nu mai erau franci, ci francezi, rezultatul asimilarii în populatia galo-romana (sa nu uitam ca francii si ceilalti migratori germani reprezentau cam 2 pâna la 3% din totalul populatiei în secolul V.
Despre varegi ca fondatori ai statelor slave orientale am discutat tot în cartea mea, deci acelasi sfat ca mai sus : citeste-o si apoi vom putea sta de vorba.
Cât despre “statul” lui Ginghis han îl sfatuiesc pe Dan Alexe sa (re)citeasca pe René Grousset, L’Empire des steppes : gasim aceeasi elita razboinica mongola temperata de administratia uigura si chineza. Cât despre statele succesoare, mongolii au cucerit China si s-au sinizat, Persia unde s-au iranizat, doar Hoarda de Aur de pe Volga a fost o creatie noua bazata însa pe aceleasi elite administrative locale de diverse origini, apoi de modelul iranian.
Cât priveste originea româneasca si de ortodoxia a lui Ioan Basarab, ele sunt clar afirmate nu numai de Carol Robert de Anjou, ci si de succesorul sau Ludovic cel Mare,ca si de doi papi la 1345 si 1370. Comentariile lui Dan Alexe privind constiinta etnica a lui Basarab si a românilor sunt curate baliverne. Il sfatuiesc deci, înca o data, sa citeasca atent cartea si apoi vom putea sta de vorba.”
Matei Cazacu:
„Dan Alexe ignora faptul ca “dusman” în româneste vine de la cumani pentru ca nu a citit cartea fundamentala a lui Lazar Saineanu, Influenta orientala asupra limbei si culturei române, Bucuresti 1900.( Cuvântul apare si în Codex Cumanicus pe care domnia sa îl cunoaste dupa cum ne-o arata.) Dupa ce o va face, vom mai sta de vorba.
Nimeni nu a negat existenta unor boieri români de origine cumana în Tara Româneasca si Moldova : îl sfatuiesc sa citeasca, totusi, cartea despre Ioan Basarab si apoi vom mai sta de vorba.
Despre întemeierea statelor medievale de catre invadatori straini am discutat în aceeasi carte. Regatul englez a fost întemeiat de anglo-saxoni (Athelstan este primul rege al Angliei în 927) si cucerit apoi de danezi si înfine de normanzi. Dar anglii si saxonii se instalasera acolo din secolul al V-lea, dupa 407, asa ca pot fi considerati autohtoni cinci secole mai târziu. In cazul Frantei, elitele administrative, financiare si ecleziastice galo-romane asigura functionarea Franciei (regnum Francorum), alaturi de care exista posesiuni ale vizigotilor, ale alamanilor si burgunzilor. Abia Capetienii organizeaza statul francez (din 1254 apare formula rex Franciae care înlocuieste pe rex Francorum). Francii reprezinta deci, ca peste tot, elita razboinica conducatoare, dar statul este rezultatul conlucrarii acestei elite cu administratia galo-romana. Si oricum, în secolul X-XI nu mai erau franci, ci francezi, rezultatul asimilarii în populatia galo-romana (sa nu uitam ca francii si ceilalti migratori germani reprezentau cam 2 pâna la 3% din totalul populatiei în secolul V.
Despre varegi ca fondatori ai statelor slave orientale am discutat tot în cartea mea, deci acelasi sfat ca mai sus : citeste-o si apoi vom putea sta de vorba.
Cât despre “statul” lui Ginghis han îl sfatuiesc pe Dan Alexe sa (re)citeasca pe René Grousset, L’Empire des steppes : gasim aceeasi elita razboinica mongola temperata de administratia uigura si chineza. Cât despre statele succesoare, mongolii au cucerit China si s-au sinizat, Persia unde s-au iranizat, doar Hoarda de Aur de pe Volga a fost o creatie noua bazata însa pe aceleasi elite administrative locale de diverse origini, apoi de modelul iranian.
Cât priveste originea româneasca si de ortodoxia a lui Ioan Basarab, ele sunt clar afirmate nu numai de Carol Robert de Anjou, ci si de succesorul sau Ludovic cel Mare,ca si de doi papi la 1345 si 1370. Comentariile lui Dan Alexe privind constiinta etnica a lui Basarab si a românilor sunt curate baliverne. Il sfatuiesc deci, înca o data, sa citeasca atent cartea si apoi vom putea sta de vorba.”
Cumanii erau turci.
Si dujman poate veni din limba turca unde exista ca si ciubuc, halva, pesches. Da nu stiu de ce se umfla ungurii care au fost pasalac turcesc.
Băii Rudas de astăzi este o baie turcească, construită în timpul ocupaţiei otomane din secolul al XV-lea; cupola sa cu un diametru de 10 metri, susţinută de 8 coloane, acoperă un bazin în formă de octogon. În baie există bazine cu apă termală şi cameră cu aburi, o sală unde oaspeţii au la dipoziţie trei izvoare pentru a bea din apa vindecătoare; baia are şi o secţie de spital, unde pacienţii pot sta în timpul zilei pentru a primi diferite tratamente fizioterapeutice. Baia termală se află în sectorul 1 al Budapestei, în piaţa Döbrentei tér, pe malul Dunării, lângă podul Erzsébet híd.
Secţia cu apă termală şi camera cu aburi sunt deschise în fiecare zi a săptămânii, iar băile individuale în văni se pot lua în timpul lizelor de lucru.