România a înregistrat în primul semestru o creştere economică cuprinsă între 3,5% şi 4,2% an la an, după cum anticipează unii analişti. În primele trei luni ale anului ritmul anual de creştere a PIB a fost de 3,9%.

Institutul de Statistică anunţă joi primele estimări privind creşterea economică din al doilea trimestru şi pe ansamblul primelor şase luni ale anului. Ritmul de creştere al principalilor indicatori macro a încetinit vizibil în aprilie, dar lunile mai şi iunie au adus un uşor reviriment.

România a fost în primul trimestru liderul Europei cu creşterea economică de 3,9%. Industria, IT-ul şi comerţul au fost principalele motoare ale economiei în T1 2014, în timp ce construcţiile şi serviciile financiare au fost pe minus. Faţă de ultimul trimestru de anul trecut, creşterea PIB a fost de 0,2% pe serie ajustată sezonier.

Industria a rămas principalul pilon al economiei şi în trimestrul al doilea. Pe ansamblul primului semestru producţia industrială a făcut un salt de peste 9% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut pe serie brută. „Considerăm că economia a menţinut o inerţie pozitivă în prima jumătate a anului şi anticipăm o creştere de 3,5% an la an în această perioadă. Implicit, anticipăm o creştere de 3,4% an la an în al doilea trimestru al anului. Sectorul industrial a rămas principala sursă de creştere pentru economie, dar există semne de revenire a consumului populaţiei, în special în cadrul evo­lu­ţiei comerţului cu amănuntul“, a declarat Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

Mai optimist, Vlad Muscalu, economist-şef la ING Bank, anticipează pentru trimestrul al doilea un avans trimestrial de 0,5% şi unul anual de 3,7%, ceea ce ar însemna un avans anual pentru primul semestru de aproximativ 3,8%. „La nivelul datelor lunare disponibile în prezent impresionează producţia industrială şi, într-o măsură mai redusă, vânzările cu amănuntul şi construcţiile, sector unde contracţia s-a temperat vizibil“, susţine Muscalu.

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, anticipa în luna iulie o creştere economică apropiată de 3,5-4,2% an la an pentru primele două trimestre.

Evoluţia producţiei industriale este corelată cu trendul exporturilor. Exporturile au ajuns în primul semestru la 25,5 mld. euro, cu 7,6% peste nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut.

În timp ce industria, exporturile şi serviciile au rămas pe un trend ascendent, construcţiile nu au susţinut în primul semestru creşterea economică, înregistrând o perfor­man­ţă slabă. Contracţia acestui sector s-a mai temperat, după cum spun unii analişti. În timp ce construcţiile rezidenţiale şi nerezidenţiale au cea mai bună performanţă de la începutul crizei, construcţiile inginereşti sunt în declin. Lucrările de construcţii inginereşti, adică de infrastructură, au scăzut în primul semestru cu 26,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în absenţa unor investiţii consistente din partea statului, conform statisticilor INS. Şi cheltuielile publice cu investiţiile s-au ridicat în primele şase luni la 9,6 mld. lei (2,2 mld. euro), în scădere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. Investiţiile străine directe în România au depăşit în primele cinci luni ale anului 1 mld. euro, pentru prima dată din 2010 încoace într-o astfel de perioadă, dar sunt foarte departe de anii de vârf. Deficitul bugetar a continuat să se ajusteze şi a ajuns la sfârşitul primului semestru la 3,5 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârşitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană.

Anul trecut creşterea economică de 3,5% a fost susţinută de exporturi şi agricultură, în timp ce construcţiile nu au avut niciun aport la acest avans al PIB.

Z.F.