In cazul unui razboi, oare catre ce tari isi va indrepta Rusia armele mai intai? O intrebare pe care nu prea si-o pun deloc adeptii razboiului si indoctrinatii de NATO care vad izbavirea de pericolul rusesc prin lingerea cat mai completa a fundului americanilor si executarea fara ezitare a ordinelor acestora. Ca o mica paranteza, sa ne uitam cata diferenta exista intre patriotismul politicienilor unor tari vecine (cum ar fi Ungaria) care isi sustin cu fermitate drepturile fratilor de limba si indiferenta, ba chiar fraticidul unor politicieni romani (dara chiar or fi romani) care “sustin masurile legitime luate de autoritatile de la Kiev”.

Evident a estima desfasurarea unui razboi si strategia unei armate este o analiza aparte la care nu ne pricepem si care evident nu este deloc prea la indemana. Vom incerca totusi sa subliniem cateva aspecte.

Ca la judo, rusii nu vor ataca dusmanul frontal. Fie ca NATO va ataca mai intai, fie rusii, este destul de probabil ca conflictul direct va fi precedat de confruntari “proxy”, asa cum au avut loc si in razboaiele mondiale anterioare si asa cum au mai avut loc in cazul razboiului rece. In masura in care va fi posibil, daca NATO va ataca Rusia: sa zicem ca NATO va autoriza cateva raiduri aeriene impotriva unor pozitii ale armatei rusesti ca pedeapsa pentru intrarea in Ucraina si implicarea directa in conflictul cu “separatistii”. Fie ca va declara sau nu razboi, Rusia probabil va raspunde cu o riposta ferma si de impact prin care va incerca sa convinga popoarele europene ale tarilor cu greutate in NATO sa ceara conducatorilor lor pacea si oprirea unui razboi cu Rusia. Avand in vedere ca sunt destule tari NATO din are de ales daca vrea sa atace vreuna si avand in vedere ca va fi important pentru rusi sa nu starneasca si mai mult mania si repulsia popoarelor europene CU GREUTATE, ci mai degraba sa le sperie si sa le arate cu ce se pun, Rusia va ataca partile slabe ale aliantei, in mod demonstrativ.

Un atac direct asupra unor tari sau capitale importante, va atrage implicarea totala NATO si poate chiar folosirea armelor nucleare. Imaginati-va un atac cu rachete asupra Londrei ce ar insemna. In schimb, doar cateva bombe in cateva orasele mici din Polonia sau Romania, nu va face mai mult decat sa ii sperie pe vestici si sa le arate ce ii asteapta si pe ei daca continua razboiul si nu cauta pacea cu Rusia.

Deci argumentul ca Rusia va ataca tarile mici si irelevante care ideal se afla in apropierea geografica a Rusiei are nu doar justificarea fireasca a geografiei ci putem sa luam in considerare si “oportunitatea” de a demonstra vesticilor de ce e in stare Rusia, in caz ca razboiul nu se va opri. Sa ne aducem aminte comportamentul Rusiei in razboiul din Georgia cand a atacat populatia capitalei pentru a convinge armata georgiana sa se predea si era cat pe ce sa invadeze inclusiv Tbilisi-ul.

Un alt argument ca Rusia va ataca mai intai fie Polonia fie Romania este evident prezenta lansatoarelor de rachete americane in aceste doua tari. Nu cred ca mai e nevoie sa subliniez cat de mult s-a opus Rusia acestor rachete si cat de mult le considera o amenitare directa. Cu prima ocazie, Rusia va ataca tarile gazda si poate chiar locatiile acestor lansatoare si nu doar din motive de strategie mililtara, lansatoarele nefiind oricum operationale deocamdata.

In final, ca un ultim argument as pune in fata dumneavoastra recenta interzicere a importului de fructe din Polonia de catre Rusia, ca raspuns la noile sanctiuni aplicate Rusiei. Iata deci ca Rusia nu a retaliat frontal: putea foarte usor sa taie gazul Germaniei, Italiei si al Marii Britanii. Astfel, raspunsul ar fi fost orientat direct catre tarile care au decis (sau au fost de acord) cu noile sanctiuni. In schimb, Rusia NU SI-A PERMIS sa atace direct Germania, ci a atacat un “proxy” – Polonia. Germanii nu vor avea de suferit ca polonezii nu mai pot exporta fructe in Rusia, ba din contra, din cauza excesului de oferta, e posibil ca preturile in Germania la fructe sa scada, Polonia fiind vecina cu Germania. Mai conteaza ca polonezii probabil oricum nu au un cuvant de spus, ci doar au zis si ei ca si noi “da, da , stapanem, facem cum zici tu?”. Nu mai conteaza, la razboi nu exista nuantari: dusmanul e dusman, oricat de colorate ar fi nuantele.

Iata deci, ca razboiul economic, ca precursor posibil al unui razboi militar, deja ne ofera cateva amanunte interesante mai ales pentru noi romanii, in sensul ca foarte posibil, la nevoie, rusii ne vor gasi nod in papura si ne vor ataca daca vor avea nevoie sa demonstreze ceva si el va fi la indemana.

Gigel Chiazna