Reîntors de pe litoralul bulgăresc am preferat să vin spre casă pe la Curtea de Argeș, ca să vizitez Curtea Domnească și Biserica Domnească Sf. Nicolae. Nu trebuie să fi specialist în istoria medievală, ca după ce vizitezi ansamblul istoric să îți dai seama că familia domnitoare a Basarabilor, care au întemeiat Țara Românească, erau valahi de religie ortodoxă. Teoria lui Neagu Djuvara privind originea cumană și confesiunea catolică a lui Basarab I e de rea credință și mistificatoare. Absolut toate documentel regale maghiare, papale, patriarhale și slave vorbesc de Basarab I valahul și schismaticul, adică ortodoxul. Cred că Neagu Djuvara nu a vizitat niciodată Biserica Domnească Sf. Nicolae, ctitoria lui Basarab I, din Curtea de Argeș. Dacă o singură dată ar fi vizitat ansamblul arhitectonic construit de Basarab I ar fi observat că acesta e ridicat în cel mai pur stil bizantin ortodox. Biserica e construită în cruce greacă cu iconostas și pronaos în stil ortodox. Construcția bisericii a început pe la 1340 și a fost finalizată pe la 1352, când la domnie a fost asociat fiul acestuia Nicolae Alexandru. Biserica a funcționat și ca sediul de episcopie până la 1359 când a fost ridicată la rang de mitropolie prin aducerea în țară a mitropolitului Iachint de la Vicina.

DSC_0450

Pictura bisericii mitropolitane e în cel mai clasic stil ortodox bizanti. A început pe vremea lui Basarab I și s-a finalizat de către domnul Vlaicu Vodă pe la 1370 cu meșteri zugravi aduși special de la Constantinopol, nu de la Roma, cum s-ar fi cuvenit dacă familia domnitoare era cumană și catolică. Arheologul Virgil Drăghiceanu a efectuat săpături la Curtea de Argeș în 1920, cercetând mormintele primilor domni valahi. Aceștia erau înmormântați după moda princiară bizantină a epocii și cu mâinile legate pe piept în stil ortodox. Nu trebuie să fi un specialist în arta bizantină și teolog ortodox să observi vizitând ansamblul arhitectural de la Curtea de Argeș și să îți dai seama că teoria cumano-catolică a lui Neagu Djuvara e propagandă și departe de adevărul istoric. Basarab I și fii săi au fost domnii întemeietori ai Țării Românești de etnie română și de religie ortodoxă, înrudiți prin căsătorii, fast, artă și confesiune cu țarii Serbiei și Vidinului, precum și subordonați confesional patriarhiei de la Constantinopol. Tot mai mult susțin teoria că fondarea Țării Românești s-a făcut ca și cea a Moldovei cu cnezi și voevozi valahi descălecați din Ardeal la Câmpulung și apoi la Argeș, ce fugeau de opresiunea nivelatoare a catolicismului maghiar. Legenda lui Radu Vodă are un sâmbure de adevăr. Românii nu au venit ca fondatori de stat din sudul Dunării, nici nu au acceptat o dinastie catolică cumană, ci au descălecat din Ardeal într-un spațiu de limbă, religie și tradiție comună între Dunăre și Carpați pentru a întemeia o țară numai a lor: Țara Românească. Un lucru similar s-a întâmplat câțiva ani mai târziu în Moldova lui Bogdan Infidelul. Mai mult cercetările arheologice au descoperit sub actuala Biserică Sf. Nicolae o biserică din piatră mai veche, din sec. XIII, construită tot în stil bizantin ortodox. Unde erau cumanii catolici ai lui Neagu Djuvara, unde erau construcțiile religioase catolice în stil gotic cu inscripții latine? Vă spun eu: nicăieri sau numai în mintea bătrânului istoric pentru copii Neagu Djuvara. La mormintele primilor Basarabi m-am rugat în fața unor pietre tombale realizate în curatul stil bizantin ortodox cu inscripții slavone.

Ionuț Țene

 

DSC_0451