Din 2013, “Ziua Limbii Române” este marcată an de an în 31 august, în aceeaşi zi cu sărbătoarea identitară “Limba noastră”, celebrată în Republica Moldova din 1990.

Conform Legii 53 din 201, “Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.

Deasemenea, “Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători”.

Româna este limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75 la sută din populație o consideră limbă maternă. Deasemenea limba română este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina din Serbia. De la 1 ianuarie 2007 a devenit limbă oficială şi în Uniunea Europeană.

Limba română mai este vorbită frecvent în comunităţi compacte din statele din jurul graniţelor.

Ca fapt divers, cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din Asia se găsește în Israel, unde în 1995 limba română era vorbită de 5 la sută din populație, majoritatea vorbitorilor fiind evrei careu au emigrat din România. Româna este vorbită ca limbă străină şi de arabii din Orientul Mijlociu care au studiat în România comunistă sau postdecembristă. Se estimează că aproape jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu au studiat în România în anii ’80 și cunosc limba română.

Prin deportări masive, în special ale moldovenilor din Basarabia ocupată de sovietici, limba română a devenit o limbă minoritară în Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan și Turkmenistan.

Vorbitori de limbă română se găsesc și în multe alte țări occidentale datorită emigrației masive de după 1989, precum Italia, Spania, Statele Unite, Canada, Franța, Portugalia, Cipru, Germania sau Australia.

Sursa: FrontPress.ro

Limba Noastră
de Alexei Mateevici

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfântâ,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Ştergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră cea română
de Grigore Vieru

Sărut vatra şi-al ei nume
Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.

Cânt a Patriei fiinţă
Şi-a ei rodnică ţărână
Ce-a născut în suferinţă
Limba noastră cea română.

Pre pământ străvechi şi magic
Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastră cea română.

În al limbii tezaur
Pururea o să rămână
Limba doinelor de aur,
Limba noastră cea română.