Fostul ministru al educației, Daniel Funeriu, a afirmat într-o postare pe Facebook că Biserica Ortodoxă este „infiltrată parțial” de oameni „în soldă sovietoidă”. Acesta a făcut referire la discursul demagogic şi populist al premierului Victor Ponta prin care liderul PSD s-a declarat mândru de apartenenţa sa religioasă şi etnică. Funeriu a interpretat acest discurs electoral fără fond ca un semnal de bunăvoinţă faţă de… Rusia. Reprezentantul PMP susține că la alegerile prezidențiale din toamnă românii vor fi chemați din nou să dea direcția României: „vrem Rusia sau vrem Vest”.

“Biserica Ortodoxă este, ÎN PARTE, infiltrată cu oameni în soldă sovietoidă, care se află majoritar în Moldova și Oltenia. Asta este cheia introducerii ortodoxiei ca temă de campanie de către Ponta. Mesajul adevărat este următorul: ‘dragă Rusie, spune-le preoților pe care-i controlezi să-și convingă enoriașii să mă voteze și dau eu la schimb ce vreți voi’ “, a scris Funeriu pe pagina personală de Facebook.
“Alegerile din noiembrie vor fi momentul de cumpănă al României: vrem Rusia sau vrem Vest. Eu și alții ca mine am ales. Ar fi o greșeală monumentală să ne imaginăm că drumul spre Vest este ireversibil. S-ar putea ca mulți să nu dorească același drum”, mai scrie fostul ministru.

Postarea lui Funeriu este ceva mai lungă, ea făcând referiri și la faptul că nici Klaus Iohannis nu are calitățile necesare pentru un președinte. De asemenea, fostul ministru acuză procesul de „orientalizare” pe care îl traversează Uniunea Europeană.
Arădeanul Daniel Funeriu, în vârstă de 43 de ani, a fost între 2009 şi 2012 ministru al învățământului în guvernul condus de democrat-liberalul Emil Boc. Actualmente este membru al Partidului Mişcarea Populară, condus de Elena Udrea.

Pe de altă parte, elementul religios va juca un rol important în campania electorală pentru funcţia de preşedinte al României, alegerile fiind programate pentru această toamnă. Este de notorietate deja declaraţia recentă a lui Victor Ponta de la Craiova în faţa Consiliului Naţional al PSD, reuniune în care şi-a anunţat public decizia de a candida la funcţia supremă în stat, că nu îşi doreşte să fie acuzat că este român sau ortodox. Deasemenea au apărut în presă şi în cercurile politice luări de poziţie care fac referire la religia protestantă a liberalului Klaus Iohannis, percepută de unii ca o problemă care ar putea periclita şansele sale de a intra în cursa electorală. Primarul Sibiului este unul din posibilii candidaţi ai alianţei PDL-PNL la alegeri, care ea însăşi şi-a asumat o denumire cu tentă religioasă “Alianţa Creştin Liberală”.

O explicaţie pentru “religizarea” alegerilor este faptul că Biserica se bucură încă de un capital enorm de încredere în rândul populaţiei, majoritar creştin-ortodoxe. Deasemenea acest lucru ar putea fi pus şi pe seama candidaturii la europarlamentare a independentului Iulian Capsali, susţinut de mai multe asociaţii şi organizaţii tradiţionalist-ortodoxe. Deşi nu a intat în Parlamentul European, discursul său pro-familie şi conservator l-a ajutat să obţină aproape 50.000 de voturi, fiind al doilea cel mai votat candidat independet, după Mircea Diaconu, care a beneficiat în schimb de o susţinere masivă mediatică şi politică.

Înainte de alegerile europarlamentare din mai, Biserica Ortodoxă a emis un comunicat prin care românii au fost îndemnaţi să meargă la vot şi “să susţină pe acei candidaţi care fac dovada că pot apăra şi promova valorile creştine, în special familia tradiţională, viaţa şi demnitatea umană”. “Neutră din punct de vedere politic, dar nu indiferentă faţă de problemele societăţii româneşti, Biserica Ortodoxă Română va continua să se implice în politica generală a ţării, contribuind – prin mijloace specifice – la apărarea credinţei în Dumnezeu, a libertăţii, democraţiei, independenţei, integrităţii, prosperităţii spirituale şi materiale a Ţării şi poporului român, respingând orice formă de ideologie atee, precum şi orice formă de extremism”, se se mai putea citi în comunicatul Bisericii Ortodoxe, care a lăsat de înţeles că o atitudine similară ar putea fi adoptată şi la alegerile din toamnă.

Sursa: FrontPress.ro