După „abureala“ ministrului Şova privind autostrada Comarnic – Braşov urmează cea a lui Ioan Rus. Citat din noul ministru al transporturilor: „Ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi“

Lista tronsoanelor de autostradă scoase la licitaţie în 2014

Din cele 30,6 miliarde de euro fonduri structurale, regionale şi pentru dezvoltare rurală pe care România ar urma să le primească de la UE între 2014 şi 2020 (cu încă trei ani de graţie), 6,1 miliarde de euro sunt destinate exclusiv dezvoltării sectorului de transport.

La un preţ mediu de 6 mil. euro pe kilometrul de autostradă cu cât se construieşte în România, înseamnă că, dacă toţi banii ar merge în construirea de autostrăzi, în preajma lui 2020 România ar trebui să aibă 1.000 de kilometri de autostradă construiţi doar cu banii UE.

Din nefericire, banii UE se adresează întregului sector de transport şi privesc, prin urmare, şi autostrăzile, şi şoselele, şi căile ferate, şi căile navigabile. În planul de autostrăzi publicat la finele anului trecut, guvernul bugetează totuşi o sumă însemnată din cei 6,1 miliarde de euro, anume 4,8 miliarde de euro, ceea ce ar însemna 800 de kilometri de autostradă.

Acordul de Parteneriat adoptat ieri de Comisia Europeană consfinţeşte că România va finanţa toate cele 11 „obiective tematice“ pentru care se putea cere finanţare de la UE, deşi specialiştii au sugerat în trecut să fie alese doar câteva zone strategice cum ar fi infrastructura, tocmai pentru ca progresul să fie evident.

Prin urmare, cele 30,6 miliarde de euro (2-3% din PIB, în medie, anual) care, în teorie, ar putea intra în ţară în exerciţiul financiar 2014-2020 vor fi împărţite tuturor nevoilor, de la drumuri şi căi ferate până la „promvarea incluziunii sociale“, trecând prin combaterea discriminării, gestionarea riscurilor climatice sau sprijinirea competitivităţii economice.

„Acordul de parteneriat pregăteşte terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune (în preţuri curente, incluzând finan­ţa­rea din cadrul Cooperării teritoriale europene şi alocările bugetare pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor), precum şi a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim“, a susţinut ieri Comisia Europeană în anunţul ce făcea cunoscută aprobarea acordului, fapt cu fusese anticipat cu o zi înainte de Ministerul român al Fondurilor Europene.

Comisia crede că investiţiile din fonduri europene vor reduce şomajul, vor stimula competitivitatea şi creşterea economică. „Astăzi (ieri – n.red.) am adoptat un plan de investiţii strategic, vital, care aşază România pe calea creării de locuri de muncă şi a creşterii economice în următorii 10 ani (şapte ani ai exerciţiului financiar şi încă trei după aceea în care banii pot fi cheltuiţi – n. red.).

Acest Acord de Parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene şi a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE“, a susţinut comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn, citat în comunicarea Comisiei.

Pe lângă fondurile structural, regionale şi pentru dezvoltare rurală, România mai primeşte până în 2020 alte 10 miliarde de euro, subvenţii pentru agricultură.

Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, a susţinut ieri că acordul de parteneriat ar fi fost semnat şi mai devreme, dacă în plan intern nu s-ar fi dat o luptă politică pe marginea lui: „România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 aprobat, fiind cel de al 11-lea stat care a obţinut aprobarea Comisiei Europene pe acest document. Acest fapt demonstrează că documentul României a răspuns exigentelor Comisiei şi, totodată, devine clar că toate atacurile furibunde şi dezinformările că România nu va avea acest Acord aprobat, venite din partea celor care au distrus sistemul de implementare în perioada 2009 – 2011, nu au fost altceva decât manipulări în prag de campanie electorală. Un alt detaliu important: Comisia a aprobat documentul României în aproximativ patru luni de la trimiterea oficială a acestuia, în timp ce Polonia, ţara de referinţă pentru cei care critică actuala guvernare pe tema fondurilor europene, a obţinut aprobarea Acordului într-un termen de aproape cinci luni. Vă reamintesc, ţara noastră a început încă din primăvara anului 2013 negocierile pe marginea acestui document, în cadrul dialogului informal. De atunci şi până recent Ministerul Fondurilor Europene a avut în continuu negocieri cu reprezentanţii Comisiei pentru a obţine o strategie cât mai bună de folosire a banilor europeni pentru români şi pentru România! Ministerul Fondurilor Europene a avut o misiune extrem de dificilă în coordonarea procesului de programare, iar acum înregistrează succesul meritat, poziţionând România în rândul liderilor Europei. Le mulţumesc atât celor care ne-au sprijinit, cât şi celor care ne-au criticat. Mă adresez cu acest prilej şi celor care nu au înţeles sau nu au vrut să înţeleagă complexitatea şi regulile procesului de programare: vom continua să susţinem dialogul transparent cu toţi actorii interesaţi deoarece rolul Ministerului Fondurilor Europene nu este doar cel de a programa şi coordona utilizarea fondurilor UE, ci şi de a explica celor care nu sunt de specialitate detaliile acestui proces. Sunt convins că România ar fi avut Acordul de Parteneriat aprobat şi mai repede dacă, pe plan intern nu ar fi fost o adevărată luptă pe marginea acestui document, dacă membrii PDL, PNL şi alte voci din piaţă nu ar fi inventat motive pentru a critica acest document. Trebuie să primeze interesul naţional, nu motivaţiile politice meschine. Pentru binele românilor şi al economiei acestei ţări trebuie să ne unim forţele pentru a atrage cât mai repede fondurile europene care ne-au fost alocate pentru perioada 2014 – 2020“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.08.2014