Legenda comunei SIC din Judeţul Cluj începe din 24 august 1717 cu o invazie a tătarilor care au luat ostateci pe aproape toţi membrii comunităţii şi au cerut plata în sare de la mina din apropiere. Cei 100 de oameni rămaşi nu au putut rostui saraea necesară pentru răscumpărare, iar ostaticii au fost omorâţi. Povesteşte Szalai Marton, preotul reformat din Sic.

În plimbarea prin Sic am avut ocazia să vizitez o biserică foarte veche, aflată în proces de restaurare. Pe unul dintre pereţii interiori au fost descoperite picturi foarte interesante, ca influenţă, datând din secolele al 14-lea şi al 15-lea.
Szalai Marton ne-a asigurat că frescele descoperite vor fi restaurate şi păstrate cu grijă.

Actuala comună Sic, demult, în secolul al XIV-lea şi al XV-lea era oraş. Locuitorii, şi la acea vreme erau recunoscuţi pentru hărnicia lor şi priceperea la administrarea gospădăriilor. Sicul, dintotdeauna, a fost împărţit pe trei zone, în prezent, trei străzi. Fetele se căsătoreau doar cu băieţii de pe aceeaşi stradă cu ele, în caz contrar rămânând datoare rudelor şi prietenilor cu alimente şi băutură.

Fiecare stradă avea o şcoală şi o sală de dans, dar şi un responsabil ales din rândul bărbaţilor.

Dacă se nimereşte să vă aflaţi în SIC într-o zi de duminică, de exemplu, vă veţi putea bucura la vederea locuitorilor îmbrăcaţi în portul popular. De fapt, ei poartă cămăşile şi rochiile tradiţionale în fiecare zi, însă cele de duminica sunt cele mai frumoase. Roşu şi negru din costumul femeilor simbolizează perioada de suferinţă trăită în 1717, iar cămaşa albastră din portul bărbaţilor duce cu gândul spre uniforma paznicilor de la mina de sare. Costumul tradiţional al sicanilor are trei influenţe explică Balint Paraschiva, bibliotecară la SIC şi tot ea spune că sicanii sunt renumiţi peste hotare şi pentru dansurile lor. Bunicii noştri îşi amintesc cum în Cluj, joia, fetele din Sic ce veneau în oraş la muncă, ieşeau o oră la dans pe locul în care astăzi este spatele Poştei.

Şi dacă ajungeţi totuşi SIC şi vă întâlniţi cu doamna Paraschiva care locuieşte pe strada a doua, rugaţi-o să vă spună povestea casei trase din deal de 6 boi şi a olandezului care, îndăgostit de comună, dar şi de una din fetele locului, a rămas aici şi a amenajat cea mai interesantă pensiune.

Sursa: Radio Cluj