Potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, anul acesta au fost disponibile pentru studenţi străini 540 de locuri, în timp ce anul trecut au fost scoase la concurs 502 locuri. Studenţii străini declaraţi admişi la UMF Cluj-Napoca trebuie să îşi confirme locurile până în 29 august. “Pentru studenţii străini, taxa de şcolarizare este de 5.000 de euro pentru un an de studiu, decizia stabilirii acestui cuantum fiind luată în anul 2009, la nivel naţional, de către Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România (AUMFR), care cuprinde cele şase universităţi tradiţionale din ţară”, se arată în documentul citat. Majoritatea studenţilor admişi la UMF Cluj-Napoca pe bază de concurs de dosare la linia de predare franceză provin din Maroc, Tunisia şi Franţa, dar sunt şi unii din Brazilia şi Elveţia. La linia engleză sunt studenţi din Italia, Grecia, Suedia, Germania, Anglia, Spania, Finlanda, Olanda, Polonia, Israel, Qatar, Rusia, dar şi din Thailanda, Iran, Siria, Africa de Sud, Coreea de Sud, Canada şi SUA.

„Cetăţenii străini optează pentru învăţământul medical din România datorită faptului că ţara noastră este membră a UE, prin urmare diplomele eliberate de sistemul de învăţământ superior românesc sunt recunoscute la nivel european şi internaţional. Un alt motiv ar fi calitatea învăţământului medical de la UMF Cluj-Napoca, recunoscută atât prin tradiţia şcolii noastre, de peste 90 de ani, cât şi prin organizarea învăţământului medical de tradiţie după modelul marilor şcoli medicale din vestul Europei.

În acelaşi timp, ne recomandă performanţele medicale, didactice şi ştiinţifice obţinute de universitatea noastră”, arată reprezentanţii UMF Cluj, potrivit Mediafax. În acest an, UMF Cluj-Napoca încasează de la studenţii străini proaspăt admişi suma de circa 2,7 milioane de euro. „Specificul activităţii de învăţământ medical şi farmaceutic presupune o serie de cheltuieli şi investiţii care, la final, se reflectă într-o creştere a calităţii acestui tip de învăţământ. Majoritatea disciplinelor au lucrări practice în laboratoare dotate cu aparatură specifică, iar echipamentul şi materialele pentru activităţile practice sunt foarte costisitoare. Desfăşurarea procesului didactic pe grupe de 10-15 de studenţi şi, în plus, într-o limbă străină, presupune eforturi financiare considerabile din partea universităţii şi nu se pot face concesii legate de calitatea celor pe care universitatea îi pregăteşte”, susţin reprezentanţii universităţii.

NapocaNews