După o grea suferinţă a trecut la cele veşnice ieri, 4 septembrie a.c.,  poeta clujeancă Florentina Florescu, membră a USR, Filiala Cluj.Florentina Florescu era mama cunoscutului jurnalist Bogdan Eduard. Ea s-a impus ca o voce distinctă şi originală a generaţiei poetice 60, fiind apreciată de critica literară.

Florentina Florescu (10 aprilie 1943, Cernăuţi) este o poetă şi prozatoare. Este fiica Olgăi Florescu (născută Meissner), profesoară, şi a lui Gheorghe Florescu, avocat; primeşte la naştere prenumele Florentina Valentina. Face şcoala elementară la Turnu Severin şi Sibiu, unde urmează şi liceul, intrând apoi la Facultatea de Istorie-Geografie a Universităţii din Bucureşti (1963-1968). În 1972 se specializează în informatică – limbaje de programare. Stabilită la Cluj Napoca, lucrează la întreprinderea Cinematografică, la Centrul Teritorial de Calcul şi la Oficiul de Calcul al întreprinderii de Alimentaţie Publică. Debutează ca reporter în ziarul „Drum nou”.

Florentina_Florescu_m

Elemente autobiografice transpar în romanele Grădina internatului de fete (1995) şi Ultimul refugiu (1996), în general evocând suferinţele unor oameni care în regimul totalitar comunist au militat pentru afirmarea unor idei naţionale şi democratice (tatăl scriitoarei a fost deţinut politic, condamnat la moarte; i se preschimbă pedeapsa în 25 de ani de temniţă, din care execută doisprezece). Romanele dezvăluie atitudini şi destine morale, politice şi sunt scrise cu încărcătură emoţională evidentă, poate chiar prea pătimaş. În poezia din volumul de debut, Colind târziu (1990), se face simţită o orientare pronunţat religioasă, imagistica fiind încărcată artificios şi strident cu simboluri din textele biblice.

Opera literară:

– Colind târziu, Cluj Napoca, 1990;
– Grădina internatului de fete, Cluj Napoca, 1995;
– Ultimul refugiu, Cluj Napoca, 1996.
– Există un timp al iertării, roman, 2001;
– Blestemul pietrei albe, roman, 2003;
– Vineri, 2004.

NapocaNews