Cercetătorii Centrului de Studiere a Populaţiei din cadrul UBB Cluj-Napoca realizează prima baze de date despre populaţia din Transilvania începând cu anul 1850, rezultatele urmând să poată fi folosite de cei care doresc pentru stabilirea arborelui genealogic.

Vlad Popovici, asistent cercetare în cadrul Centrului de Studiere a Populaţiei al UBB spune că datele se colectează din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, în care sunt trecute naşterile, botezurile, logodnele şi decesele.

„O echipă a Centrului de Studiere a Populaţiei din cadrul UBB lucrează la un proiect de realizare a unei baze de date a populaţiei istorice din Transilvania. Centrul funcţionează de 12 ani, tradiţia cercetării populaţiei merge de la academicianul Ştefan Pascu, care a impulsionat aceste cercetări, iar acum este continuată de prorectorul UBB, Ioan Bolovan. Proiectul a fost câştigat în acest an şi finanţat printr-un grant al Guvernului Norvegiei de 650.000 de euro, baza de date va cuprinde persoanele care au trăit în regiune între 1850 – 1914. Este prima astfel de bază de date care se realizează în România iar colectarea informaţiilor se face din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, aflate în arhive, în care sunt trecute naşterile, botezurile, logodnele şi decesele”, a spus Popovici.

Acesta a afirmat că se vor strânge date de la toate confesiunile şi de la toate etniile chiar dinainte de 1850 şi a precizat că registrele sunt scrise în româneşte, cu litere chirilice, în maghiară sau germană.

„Toate registrele se digitizează, foile sunt scanate şi fotografiate, şi vor putea fi disponibile pe un site. În registre sunt porţiuni de pagini care sunt rupte sau în care cerneala este ştearsă iar scrisul nu mai e lizibil. Preoţii din parohii completau datele în registrele parohiale scriind cu cerneală şi folosind pene de gâscă. În Transilvania registrele parohiale de stare civilă au fost înregistrări oficiale până în 1895, după care a intrat în vigoare, în Ungaria, legislaţia actelor civile, care preciza că naşterile, căsătoriile şi decesele se înregistrau la primării”, a mai arătat Popovici.

Rezultatele bazei de date pot fi folosite şi la aflarea arborelui genealogic al unor locuitori din Transilvania, care este produsul cu cel mai mare impact la public.

Astfel, o persoană originară din microzonele cercetate din Transilvania, îşi va putea face arborele genealogic, având o informaţie primară măcar despre bunici, aplicaţia fiind gratuită.

Proiectul va dura trei ani.

 

Radu Ştefan

 

23-09-2014