Lucru rar în zilele noastre, un deputat din majoritatea parlamentară şi, mai mult, din principalul partid de guvernământ, şi-a dat recent demisia pentru principii! Patriot sincer şi naţionalist moderat, deputatul Bogdan Diaconu a ajuns la concluzia că partidul din care făcea parte, în frunte cu prim-ministrul, pune în pericol unitatea statului român, prin concesiile inadmisibile pe care le face inutilului aliat de guvernare, UDMR Cel Veşnic La Putere. În cuvinte simple şi în mod direct, d-l Diaconu îşi motivează demisia astfel: „Demisionez în semn de protest faţă de cooptarea şi păstrarea UDMR în Executiv, în ciuda tuturor argumentelor care indică necesitatea excluderii UDMR nu doar de la guvernare, ci şi din viaţa publică a României, deoarece reprezintă un focar de instabilitate, un factor de distrugere a bunei convieţuiri între etnii şi o ameninţare directă la adresa integrităţii statului român“. Se ştie că liderul UDMR, Kelemen Hunor, făcuse multe presiuni asupra lui Victor Ponta pentru a-i închide gura lui Diaconu, devenit extrem de caustic în ultimii ani. Bogdan Diaconu nu a aşteptat însă mustrarea şi justificarea pontistă, ci şi-a înaintat cu demnitate demisia. Cu aceeaşi ocazie, a anunţat că-şi va face un nou partid, România Unită, al cărui program politic se spune că va fi cu totul diferit de eşuatele proiecte naţionaliste de până acum, care au dus în derizoriu lupta naţională prin excese retorice şi colecţii de vorbe goale.

„Nu voi renunţa la luptă. Nu mă retrag, nu dispar, nu tac”

Ce veţi face, domnule deputat, din moment ce aţi rămas „orfan” al partidului care părea a vă fi şi tată şi mamă pe scena politică? Vă retrageţi la pensie atât de tânăr?

Nu voi renunţa la luptă. Nu mă retrag, nu dispar, nu tac, nu dau înapoi, aşa cum a încercat UDMR să mă determine pe toate căile. Dimpotrivă, lupta cu extremismul maghiar abia acum începe să capete proporţii! UDMR şi frăţiorii lui mai mici nu au ce căuta în politica românească şi, de aceea, una din misiunile pe care mi le asum este scoaterea formaţiunilor extremiste maghiare în afara legii, pentru totdeauna. E timpul ca acelora care lucrează subteran sau făţiş împotriva Constituţiei şi a demnităţii acestui stat să le fie frică. Diplomaţia şi-a epuizat resursele. Românii vor dovedi încă o dată că toleranţa lor are limite şi că, atunci când acestea sunt depăşite, ei sunt gata să îşi ia soarta în propriile mâini. Partidul România Unită va trezi energiile dezamăgite şi răsfirate ale poporului român. Ajunge cu risipirea, cu distrugerea, cu nepăsarea clasei politice, cu minciuna ridicată la rang de strategie politică. Clasa politică din ultimii 25 de ani a distrus România în toate felurile posibile, economic, moral, demografic, şi ne-a adus în situaţia în care nu mai suntem un stat suveran, iar în curând, dacă nu ne vom împotrivi puternic, nu vom mai fi nici stat naţional unitar şi indivizibil. Înfiinţez Partidul România Unită pentru că România este ameninţată cu desfiinţarea, iar acest lucru trebuie să ne îngrijoreze şi să ne mobilizeze. Îi chem pe toţi cei care gândesc şi simt româneşte să vină în acest partid nou, caracterizat din punct de vedere doctrinar prin naţional-democraţie, iar din punct de vedere programatic, prin justiţie socială, protecţionism economic, eradicarea corupţiei, păstrarea şi apărarea identităţii naţionale.

Vă rog să descrieţi în câteva cuvinte acest partid al unităţii româneşti. Prin ce va fi mai bun decât altele de acelaşi fel?

În România a devenit o ruşine să iubeşti valorile româneşti, tradiţiile, cultura şi istoria acestui neam. Partidul România Unită va fi partidul celor care sunt mândri de trecutul lor, de originea lor şi de valorile pe care acest neam le-a produs de-a lungul istoriei, dar este, în egală măsură, şi partidul celor care doresc să fie mândri atât de prezentul, cât şi de viitorul pe care îl construiesc pentru urmaşii lor. Acest partid nu are nimic împotriva comunităţii maghiare din România, respectă drepturile minorităţilor şi buna convieţuire dintre etnii, dar nu poate tolera ruperea teritoriului naţional şi transformarea românilor în minoritari şi în exilaţi în propria lor ţară. Am făcut toate eforturile pentru a convinge PSD mai întâi să nu accepte UDMR la guvernare, iar apoi măcar să aibă curajul de a scăpa de acest balast al politicii româneşti, manevrat de la Budapesta, care este la rândul ei dirijată de Moscova, pentru a fărâmiţa statul român. Îmi păstrez mândria de a fi român, dar aceasta a devenit incompatibilă cu un partid, PSD, care stă la masă cu separatiştii maghiari. Cât timp politica guvernului României se decide la Budapesta, iar politica Budapestei se decide la Moscova, nu cred că ţara noastră mai este suverană.

„Răspunsul meu la proiectul de lege al autonomiei, propus de UDMR, este un proiect de lege pentru desfiinţarea UDMR!”

Care este răspunsul dv. la proiectul de lege al autonomiei pe criterii etnice, lansat public de UDMR?

Răspunsul meu la proiectul de lege al autonomiei propus de UDMR este un proiect de lege pentru desfiinţarea UDMR! În momentul în care liderii UDMR au luat-o hotărât în direcţia Jobbik şi când, în plus, s-au pus la picioarele lui Viktor Orban pentru a susţine autonomia teritorială pe criterii etnice, le-am spus pe nume: sunt nişte extremişti care doresc secesiunea etnică. Şi să nu credem că ei reprezintă pe cineva, adică pe cetăţenii români de etnie maghiară! România nu mai tolerează felul în care liderii UDMR folosesc funcţiile şi banii statului, pentru a crea enclave etnice şi pentru a ne călca în picioare demnitatea şi Constituţia, ignorând în schimb doleanţele reale şi fireşti ale etnicilor maghiari din România. Ştiţi ce vor cetăţenii români de etnie maghiară? Aceleaşi lucruri ca şi cetăţenii români de etnie română: o viaţă mai bună, salarii mari mari, legi mai bune, creştere economică, precum şi linişte şi pace, pentru că nu există o viaţă bună dacă eşti în conflict. Cu ce îi ajută pe etnicii maghiari din România agitaţia autonomistă şi secesionistă a UDMR sau a Ungariei? Hai să facem un calcul simplu: liderii UDMR au fost vreo 20 de ani la guvernare în România şi încă mai sunt, adică au avut şi au pârghii, putere, bani şi posibilităţi imense pe mână. Ce au făcut pentru o viaţă mai bună în Covasna, Harghita sau Mureş, de unde îşi iau voturile? Ce au făcut pentru România în ansamblu, ca să merite să îi considerăm responsabili, în afară de a agita spiritele şi de a strica buna convieţuire între cetăţenii români, indiferent de etnie?

În fond, ce doresc partidele extremiste maghiare, în frunte cu „moderata” UDMR?

UDMR şi cohorta de partiduleţe etnice maghiare urmează calea lui Miloşevici în fosta Iugoslavie: adună voturi în contul idealului Ungariei Mari şi al modelului Horthy, reprezentat acum de premierul de la Budapesta. Românii simt însă primejdia şi nu se vor lăsa călcaţi în picioare. Eu doar îi reprezint pe cei care cred în România Unită, dar cred că toţi avem loc în România, indiferent de etnie, şi că toţi putem avea o viaţă mai bună dacă trăim în bună convieţuire. România îşi tratează minorităţile aşa cum nici o altă ţară din Europa nu o face, numai că politicienii maghiari nu sunt mulţumiţi. Ei nu au cum să recunoască faptul că etnicii maghiari au toate drepturile, au şcoli, au sărbători, au tot ce şi-ar putea dori. Dacă ar recunoaşte acest lucru, UDMR şi-ar pierde sensul existenţei, nu ar mai avea ce să facă, de aceea agită apele şi încearcă să creeze conflicte etnice acolo unde ele nu există!

„UDMR a «evoluat» spectaculos de când Kelemen Hunor a bătut palma cu Viktor Orban şi s-a transformat într-un Jobbik al României”

Din punctul de vedere al UDMR, sunteţi un extremist şi naţionalist depăşit de timpurile moderne. Cum răspundeţi?

Eu apăr Constituţia şi integritatea ţării mele. Apărarea Constituţiei şi a integrităţii unei ţări nu încape în nici un fel în definiţia extremismului. Ucraina e extremistă pentru că nu vrea să fie ruptă în bucăţi de Rusia? Dar Slovacia, pentru că a interzis dubla cetăţenie, tocmai pentru a nu cădea în capcana Budapestei? Uite că România a fost atât de tolerantă încât a permis dubla cetăţenie, plus multe alte drepturi. Nu le contestă nimeni. Dar dacă politicienii maghiari încearcă să ia această toleranţă drept prostie, atunci trebuie să le atragem atenţia că statul român şi legile sale trebuie respectate. E ciudat că eu sunt cel acuzat de extremism, dar pe extremiştii maghiari de la Jobbik, care vin cu trupe paramilitare în România, nu-i vede nimeni. Vona Gabor tocmai a plecat din România, unde ne-a transmis că autonomia nu e negociabilă şi că orice am face, tot se va crea o enclavă autonomă! Am ajuns în situaţia hilară în care cel care atrage atenţia asupra extremismului maghiar să fie acuzat de extremism. E o copilărie şi o încercare ieftină de a discredita nu persoana mea, ci lupta pe care o duc pentru apărarea României Unite. Eu îi respect pe cetăţenii români de altă etnie, nu cer decât ca şi românii majoritari să primească acelaşi respect şi să aibă aceleaşi drepturi în propria lor ţară!

Cum vedeţi evoluţia UDMR în ultimul sfert de secol, când s-a aflat aproape neîncetat la guvernare?

Tot ce pot să spun este că UDMR a „evoluat” spectaculos de când Kelemen Hunor a bătut palma cu Viktor Orban şi s-a transformat într-un Jobbik al României. Înainte, acest rol îl aveau Laszlo Tokes şi mişcările din jurul lui. UDMR s-a temut că pierde teren şi, în loc să demobilizeze extremismul maghiar şi să-şi îndrume comunitatea către a căuta soluţii de a trăi cu toţii mai bine împreună, a preferat să aleagă calea lui Viktor Orban: război cu celelalte neamuri, un fel de „Ungaria uber alles”. UDMR a implementat politica lui Viktor Orban în România şi de aceea am reacţionat prin acel manifest, intitulat „M-am săturat de Ungaria”, din care îmi permit să preiau aici un pasaj: „Ne-am săturat de Ungaria lui Viktor Orbán, a lui Semjén Zsolt, a lui László Tőkés, a lui Vona Gábor, de Ungaria lui Wass Albert şi a lui Nyirő József, de Ungaria batalioanelor secuieşti ale morţii pe care László Tőkés le vrea reînviate (şi acestea au monumente în România), de Ungaria nostalgiei după Horthy şi după ante-Trianon şi, dacă votanţii unguri, prea mulţi, ai acestei direcţii periculoase, mai doresc să evite ca poporul maghiar să rămână în istorie ca ultimul nostalgic al nazismului, ar trebui să-şi construiască o altfel de ţară, cu altfel de aspiraţii şi, mai ales, cu altfel de eroi”. Este foarte periculos dacă etnicii maghiar urmează UDMR pe o asemenea direcţie…

Cum vedeţi lovitura de cuţit aplicată Ucrainei de Orban Viktor, care a cerut la un moment dat autonomia maghiarilor din Transcarpatia?

Am arătat în numeroase rânduri cum Ungaria îşi coordonează activităţile anti-româneşti cu Rusia. Iată că face acelaşi lucru şi în Ucraina şi peste tot pe unde găseşte o fisură. De aceea nu avem voie să avem fisuri în statul român. Propun ca SRI să primească puteri suplimentare împotriva atacurilor la adresa integrităţii României şi să aibă voie să întocmească actele premergătoare urmăririi penale, pentru că, altfel, până reacţionăm la acţiunile separatiste ruso-maghiare, ca să respectăm toate procedurile legale, durează un an, doi. Ne trezim deja când autonomia va fi fost realizată! Este exact ce am păţit cu Vona Gabor: am depus o plângere penală acum un an, nu e finalizată nici acum, iar acest neo-nazist se plimbă în voie prin România şi ne dă ultimatumuri. Dacă am da puteri sporite SRI pe această materie, l-ar putea aresta direct şi apoi ar începe procesul. Sfârşitul agitaţiei.

Ion Longin Popescu, Sursa: Cotidianul

06-09-2014   NapocaNews