Presedintele Traian Basescu a anuntat, miercuri, la Palatul Cotroceni, deciziile care s-au luat in sedinta CSAT precum si asteptarile pe care Romania le are de la summit-ul NATO care se desfasoara in Tara Galilor, in perioada 4-5 septembrie.

„S-a discutat despre prezenta unor aeronave de lupta ale statelor NATO pe teritoriul Romaniei, prin rotatie. E vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de aparare al NATO si care, alaturi de aviatia romana, vor asigura politia aeriana.

Dincolo de avioanele de lupta, pe teritoriul tarii vor putea stationa si 200 de militari – piloti, mecanici, personal de intretinere”, a declarat seful statului.

Hotararea a fost adoptata de CSAT. „Vom comunica la NATO aprobarea noastra pentru prezenta avioanelor de lupta NATO pe aeroporturile din Romania, impreuna cu personalul de deservire”, a mai spus seful statului.

Un alt punct discutat in CSAT a fost legat de posibila participare in proiectul NATO de sprijin pentru Ucraina. „Programul pe care dorim sa ni-l asumam este legat de apararea cibernetica a Ucrainei”, a mai afirmat presedintele, anuntand ca aceasta a fost a doua hotarare adoptata de CSAT in sedinta de azi.

Totodata, presedintele a anuntat ca, la fel ca toate statele membre NATO, Romania va tine cont de „doua documente fundamentale”, care tin de nivelul de armamente conventionale in Europa pe care fiecare parte si-l asuma, dar si de intrebarea „daca mai vrem sau nu mai vrem sa avem un parteneriat cu Federatia Rusa”.

Statele membre NATO s-au angajat sa nu instaleze baze militare mari la frontiera de Est a NATO, a mai spus acesta, dar „asta nu inseamna ca Romania nu are niste obiective”.

In context, Traian Basescu a precizat ca la sedinta CSAT nu s-a pus problema unui mandat pentru summitul din Tara Galilor pentru ca „noi suntem intr-un curs continuu de negocieri de 2 luni, de care se ocupa 3 institutii: presedintia Romaniei (prin contactele directe, cu secretarul general NATO), MAE si MAPN”.

„Nu s-a luat astazi un mandat pentru ca nu era posibil”, a adaugat seful statului, enuntand principalele „obiective si aspiratii” pe care le are Romania, „generate in primul rand de evenimentele din Ucraina si de ceea ce ne-a aratat presedintele Putin in actiune”.

Traian Basescu a declarat ca situatia „a ajuns la limite care frizeaza irationalul”, atata timp cat nu se respecta acordurile internationale, frontierele statelor in Europa, ci intervine „irationalul si impredictibilul”.

„Romania solicita consolidarea flancului estic al Aliantei, a intregului flanc, de la nord pana la sud. Inseamna si introducerea Romaniei in sistemele permante de alerta si capabilitati de reactie”, a anuntat presedintele, precizand ca „sunt modalitati diverse de a se atinge aceste obiective”.

„Noi solicitam cresterea nivelului de inter-operabilitate a fortelor armatei Romaniei cu fortele altor tari NATO – forte terestre, aeriene si navale, cu un accent deosebit pe cresterea nivelului de inter-operabilitate a fortelor navale ale Romaniei cu alte state NATO”, a mai declarat seful statului, subliniind ca prezenta flotei ruse in apropierea granitelor „ne genereaza ingrijorari”.

Totodata, Traian Basescu a spus ca „nu suntem dezinteresati, dimpotriva suntem interesati, ca pe teritoriul Romaniei sa existe structuri de comanda”.

De asemenea, presedintele a cerut ca la summit sa se discute despre un subiect foarte important. „Am dori ca acest summit sa clarifice abordarea aliatilor atunci cand discutam despre un razboi hibrid, ca cel care se desfasoara acum in estul Ucrainei sau care s-a desfasurat in Crimeea”, a precizat Traian Basescu, spunand ca asistam la situatia in care un stat nu recunoaste frontierele altuia si „isi trimite forte fara insemnele statului din care fac parte” si care se ocupa de „coordonarea ocuparii unui teritoriu, punerea sub control militar si politic a spatiului dintr-o tara”.

„Punctul nostru de vedere e ca fiecare stat trebuie sa faca fata la astfel de provocari, dar in momentul in care asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la frontiere (care reprezinta un sprijin direct sau indirect, cum sunt cei care au aparut ca omuleti verzi in estul Ucrainei sau in Crimeea), interventia NATO este obligatorie. Un stat mai mic nu poate face fata nici unui razboi intern generat de omuleti vezi, si unei agresiuni”, a declarat presedintele.

In acest context, Traian Basescu a spus ca Romania spera „intr-o definire si intelegere a modului de operare a art. 5” din tratatul NATO, pentru ca sa existe o reactie in momentul in care Rusia ia decizii ca acelea la care am asistat in ultimele luni.

„E un nou model de razboi de mare succes in statele slabe, in care coruptia afecteaza fibra functionarii institutiilor (…) In astfel de state slabe, actiunile de tip razboi hibrid reusesc, in statele puternice nu”, a subliniat Traian Basescu.

Pe de alta parte, seful statului a spus ca Romania asteapta ca summit-ul din Tara Galilor „sa consemneze progresele si sa confirme dezvoltarea in continuare a sistemelor de aparare”.

„Am vrea ca la acest summit sa se reconfirme continuarea procesului de instalare a scutului antiracheta pentru protejarea integrala a teritoriului Europei”, a adaugat presedintele.

De asemenea, „asteptam consemnarea importantei strategice a Marii Negre”, a mai spus acesta.

„In opinia noastra, a Romaniei, urmare si a evolutiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importantei strategice a Marii Negre, mai ales daca privim nu numai prin prisma cercului de foc din jurul Marii Negre, a conflictelor inghetate (…) toate controlate de la Moscova (…)

Este clar ca Marea Neagra e inconjurata de un brau de conflicte inghetate, care toate pot fi actionate, pe rand sau toate odata, de la un singur buton – Moscova”, a mai declarat Traian Basescu, precizand ca statele NATO sunt obligate sa „ia nota” de importanta Marii Negre, concept care a fost introdus la summit-ul NATO din 2008, de la Bucuresti, dar care ne dorim sa fie reconfirmat.

In plus, Romania doreste ca Republica Moldova „sa fie introdusa pe lista beneficiarilor intiativei de consolidare a capacitatii de aparare”.

„Nu inseamna ca intra in NATO, dar impreuna cu alte state membre NATO poate face exercitii comune de aparare, de interventii in caz de de calamitati, cutremure, inundatii”, a explicat Traian Basescu.

Nu in ultimul rand, „am vrea o clarificare a definirii relatiei dintre NATO si Federatia Rusa”, a mai spus Traian Basescu.

Presedintele a reamintit ca exista un „document fondator” al relatiei, din 1997, „atunci cand nimeni nu mai credea ca Federatia Rusa ar putea avea actiuni ca cele pe care le-a avut si le are in Ucraina acum”.

„Sa dezbatem care mai e valoarea acestui document si daca principiile lui raman valabile in continuare”, a cerut presedintele Romaniei.