“Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevărul”

(Postare menita sa-mi atraga o mie de antipatii, scrisa insa cu speranta ca pot razgandi macar un singur gand, menit pentru a fi de fapt de razgandit). Erati pana acum ingrijorati ca nu aveti nicio varianta nationalista pentru alegerile parlamentare din 2016? Ei bine, vor fi servite doua “preparate”, marinate si condimentate cu tot ce trebuie. Bogdan Diaconu este prima piesa aruncata pe piata cu deja vestitul (mai ales in mediile internaute) sau partid Romania Unita, care nu-i asa, vorba lui Brucan, nu este inspirat de la Rusia Unita (partidul lui Putin). Bogdan a fost initial (prin 2000) in PSD, mai apoi a ajuns vicepresedinte in PC (partidul lui Dan Voiculescu), iar odata cu absolvirea Academiei de Politie (oare ce grad are?) s-a reinscris in PSD, devenind deputat; intre timp, a colaborat cu succes la…VOCEA RUSIEI, publicatie oficiala a Statului rus. Chestia cu “Vocea” o fi fost o intamplare, imi zic, sperand totusi ca omul e om si nu filorus, dar lucrurile incep din pacate a se contura mult mai clar din momentul in care si-a nominalizat prim-vicepresedintele, adica pe Vlad Hogea, fata de care in trecut am avut o impresie buna; intre timp s-a cam schimbat, deoarece, mai nou, blogul lui Vlad ai impresia ca este al lui Aleksandr Dughin, abundand de articole scrise de “marele sociolog”, fiind in acelasi timp ticsit de scrieri laudative la adresa “noului cruciat”, Vladimir Putin; pacat, pacat de Vlad Hogea.

Partidul vrea sa se remarce printr-o atitudine anti-UDMR, luand pozitie impotriva extremismului maghiar, lucru absolut laudabil, dar de ce aceasta reactie legitima trebuie sa stea sub stigmatul Moscovei? De ce lumina trebuie sa vina iarasi de la “Rasarit”, de la dusmanul nostru natural? De ce nationalistii romani nu-si cauta resursele in propria identitate etnica si simt nevoia apartenentei la o tabara straina, inamica chiar? Daca esti impotriva “Vocii Americii” trebuie obligatoriu sa fii cu Vocea Rusiei? De Vocea Romaniei ati auzit?

Inchei (deocamdata) cu Partidul Romania Unita si trec la cealalta directie (“Noul Nationalism”), pe care o consider intr-adevar periculoasa prin logistica de care dispune, atat din punct de vedere material cat si, daca pot sa spun asa, uman: Clubul de la Roma. Ce este acest Club? Cea mai influenta organizatie masonica din Europa. De o buna bucata de vreme, pe presedintele Clubului pe Europa, Calin Georgescu, l-a “trasnit” nationalismul fix in cap, brusc si dintr-o data, mare minune as putea spune; daca as fi exagerat de optimist, as crede ca omul a avut o revelatie, asa ca la ’48; fapta este alta: domnul Georgescu i-a organizat recenta vizita in România lui Aleksandr Dughin, sociologul cu cei mai multi fani “nationalisti” europeni, care culmea vor sa devina si asiatici. Domnul Georgescu scrie bine, are discurs si fata de om serios, vorbeste despre neam, da bani la actori sau mimi talentati meniti sa atraga publicul larg, face tot felul de lucruri placute vazului si auzului. Ce se urmareste de fapt? Confiscarea energiilor nationaliste, deturnarea lor pe un fagas fals, consumarea reactiilor romanesti intr-un foc de tabara rusesc, care poate fi oricand stins de mana care l-a aprins si-l gestioneaza.

PS: Imi aduc aminte cu reala placere de urmatoarea scena: in urma cu destui ani, pe vremea cand eram student, am ridicat impreuna cu Horatiuu Serb o scara. Cineva s-a suit pe ea si a sters denumirea in limba maghiara a orasului Targu-Mures. UDMR a reusit atunci sa impuna inscriptionarea bilingva a localitatilor in care etncii maghiari reprezentau un anumit procent. Nu as vrea ca, tot impreuna cu Horatiu, sa ridic o alta scara, intr-o Basarabie unita cu Romania in cadrul Eurasiei, pentru a sterge cu vopsea neagra o denumire (antinumire) scrisa in limba rusa.
Visez, sper, cred, intr-o scara catre Romania, adica spre Cer.

Mihai Tirnoveanu – Sursa: Buciumul