Modernizarea grupului 4 şi con­stru­i­rea instalaţiilor de desfăşurare a grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Deva vor fi realizate de compania China National Electric Engi­ne­ering Construction Corporation în cadrul unui contract cu o valoare estimativă de 271 de milioane de dolari.

Chinezii de la compa­nia Shandong vor construi în Craiova un cartier cu 35 de blocuri a câte 10 etaje pentru 35 de milioane de euro, în vreme ce China Com­munications Construc­tion Ltd., una dintre cele mai mari companii de infrastructură de transport din China, aşteaptă invitaţia Guver­nului României de a începe procedura de dia­log competitiv pentru con­struirea autostrăzii Piteşti – Craiova. În schimb, o companie româno-chineză din Braşov intenţionează să exporte în această toamnă primele 5.000 de vaci în China.

Acestea sunt primele concluzii ale vizitei premierului Victor Ponta în China făcută la invitaţia omologului său Li Keqiang, care s-a aflat în noiembrie anul trecut la Bucureşti la summitul Europa de Est – China, ocazie cu care partea română şi cea chineză au decis să încerce o colaborare pe marile proiecte de infrastructură pe care vrea să le dezvolte România – în energie, infrastructură sau agricultură. În schimbul tehnologiei chine­zeşti, România ar fi urmat să exporte în China mai multe produse alimentare – mii de vaci sau porci.

Proiectele nu au avansat însă cum se aş­tepta guvernul de la Bucureşti. Chinezii nu participă la construirea autostrăzii în par­teneriat public–privat Comarnic – Braşov, nu e clar dacă vor participa cu ceva – capital sau tehnologie – la reactoarele trei şi patru de la Cernavodă sau la hidrocentrala de la Lăpuşteşti şi nu fac nicio promisiune că vor cumpăra Oltchim.

În schimb ar vrea să participle în proiecte finanţate de stat sau stabilite prin înţelegeri interguvernamentale pe motiv că legislaţia UE întârzie lucurile, după cum spune directorul puternicei companii China Com­munications Construction Ltd.

România are nevoie de finanţare şi de tehnologie, dar oricum ar fi, învestiţiile chineze reprezintă un transfer, o vânzare de tehnologie chinezească către România dacă proiectele sunt puse în practică. Nu este clar cum doreşte partea română să contra­balan­seze această situaţie. Până la închiderea edi­ţiei, Guvernul nu a răspuns solicitării ZF de a preciza ce oameni de afaceri români sau şefi de companii româneşti îl însoţesc pe premier în China, în condiţiile în care el nu a avut doar întâlniri politice, ci şi cu oameni de afaceri chinezi.

Premierul Ponta a spus ieri că schimburile comerciale între cele două părţi au crescut anul trecut cu 30%, până la 4 miliarde de dolari. Dar acestea sunt major dezechilibrate. Potrivit datelor INS, România a importat anul trecut din China produse de1,96 miliarde de euro (în creştere cu 94% faţă de 2012) şi a exportat produse de 498 de milioane de euro (în creştere cu 129% faţă de 2012).

Planul de a exporta mii de capete de vite pus la punct anul trecut nu s-a materializat deocamdată.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.09.2014