Moştenirea lui Voinea la buget: un deficit mic, dar care a trimis ţara în recesiune, aceleaşi datorii, dar la dobânzi mai mici, un rating de ţară mai bun şi mânia baronilor PSD

Investiţiile au scăzut cu 13% în trimestrul al doilea, anulând evoluţia pozitivă de 3% a consumului, ceea ce îi face direct responsabili de recesiune pe fostul ministru al bugetului Liviu Voinea şi pe cel al transporturilor Dan Şova.

Sugrumarea investiţiilor este de vină pentru revenirea economiei în recesiune tehnică în primul semestru, previziunile analiştilor şi ale oamenilor de afaceri fiind confirmate ieri de Institutul de Statistică (INS).

Declinul puternic al investiţiilor publice, dar şi ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, forţată de „taxa pe stâlp“, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei anulând impactul benefic al revigorării consumului. În aceste condiţii economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru.

Formarea brută de capital (in­ves­tiţiile) a scăzut cu 13,3% în T2 din 2014 faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Iar pe ansamblul primului semes­tru declinul a fost de 10,2%.

Sacri­ficarea investiţiilor statului s-a resimţit cel mai puternic în industria construcţiilor.

Cheltuielile de capital ale statului au înregistrat în S1 o performanţă foarte slabă, respectiv un grad de realizare de doar 70% faţă de nivelul programat. Astfel, evoluţia negativă îi face direct responsabili de recesiune pe doi foşti mi­niş­tri: al bugetului, Liviu Voinea, şi al transporturilor, Dan Şova, care au tăiat cheltuielile pentru infrastructură.

Aceste cheltuieli au fost în scădere cu 33% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut, la 4,8 miliarde de lei. În prima jumătate a acestui an, o

serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor nu au început.

Spre exemplu, autostrada Comar­nic – Braşov, prima şosea construită în concesiune de statul român, are investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă contractul de concesiune este „în aşteptare“. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire înche­iate încă din 2008, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare.

Investiţiile au fost singura compo­nen­tă pe minus în trimestrul al doilea, pe partea de utilizare a Produsului Intern Brut, potrivit datelor pro­vizorii detaliate privind evoluţia econo­miei în trimestrul al doilea anunţate de INS. Iar declinul a fost suficient de puternic cât să frâneze creşterea economică în trimestrul al doi­lea la 1,2%, faţă de ace­eaşi perioadă de anul trecut.

Investiţiile extrem de mici au fost un element-cheie aflat în spa­tele creşterii eco­no­mice dezamă­gi­toa­re din al doi­lea tri­mes­tru, spune Eugen Sinca, se­nior ana­list la BCR, amin­tind că inves­tiţiile pu­bli­ce în infrastruc­tu­ră au fost aproape inexistente.

Cererea internă a avut o con­tri­bu­ţie de doar 0,3 puncte procentuale la rit­mul anual al PIB în trimestrul doi în con­diţiile în care creşterea consumului privat (cu 3,9% an/an) şi a consumului public (cu 3,8% an/an cel individual şi cu 1,1% cel colectiv) a fost contrabalansată de declinul for­mării brute de capital (cu 13,3% an/an).

„Evoluţia economiei României în primele şase luni ale anului reflectă evolu­ţiile divergente la nivelul cererii interne, în­deo­sebi între consumul privat şi investiţiile produc­ti­ve. În acest context, atragem atenţia cu privire la faptul că dinamica consumului privat din semestrul I nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investiţiilor productive în economie“, apreciază Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.

În condiţiile scăderii investiţiilor, sec­torul construcţiilor a înregistrat o scădere de 5,2% în trimestrul al doilea comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Un declin mai accentuat, pe partea de formare a PIB, a avut agricultura, respectiv -7,6%.

Industria a avansat cu 2,1%, având cea mai mare contribuţie la ascensiunea PIB de 1,2% din al doilea trimestru. Însă, ritmul de creştere a decelerat puternic faţă de plusul de 8% an la an în T1. Şi sectorul IT a avut un aport favorabil la creşterea economiei din T2, rata de creştere fiind de 9,8%.

Ca o surpriză a venit nivelul slab al valorii adăugate în comerţ, având în vedere vânzările cu amănuntul puternice, în creştere cu 8% în T2 2014, susţin analiştii UniCredit Ţiriac Bank. Valoarea adăugată din comerţ a scăzut cu 4,3% în trimestrul doi 2014 faţă de acelaşi trimestru din anul anterior.

România a revenit surprinzător în recesiune tehnică după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracţie. În trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% com­pa­ra­tiv cu primul trimestru, pe date ajustate se­zonier, după ce în primele trei luni ale anului de­clinul a fost de 0,2% faţă de T4 2013. Analiştii au modificat deja sau se gândesc să ajus­teze prognozele privind creşterea PIB din acest an spre 2-2,5%.

În primul semestru creşterea economică a încetinit la 2,4%, după ascensiunea de 3,9% din T1.

Pentru a doua jumătate a anului, cei mai mulţi analişti au anticipat deja că economia ar putea să încetinească din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a per­for­mat foarte bine anul trecut.

Sursa: ZF