Dacă nu-mi joacă memoria vreo festă, îmi pare că pentru întâia oară după 1990, monarhia a devenit temă principală de campanie. Să vezi şi să nu crezi! Mai toţi candidaţii prezidenţiali, oricum cei mai importanţi, se „trezesc” vorbind despre monarhie. Ne povestesc cât era de minunată viaţa pe vremea Regatului, câte au făcut Regii pentru constituirea şi modernizarea României. Îşi declară admiraţia faţă de Regele Mihai, faţă de Casa Regală a României. Scormonesc de zor după fotografii cu Regele sau cu alţi membrii ai Familiei Regale, cu care, apoi, „infestează” internetul şi reţelele de socializare. Promit, măcar cu 1/4 de gură, că dacă vor deveni cei mai „votaţi” dintre pământenii carpato-danubiano-pontici, s-ar putea gândi, chiar serios la o adică, la referendum. Unul pentru forma de guvernământ, ca poporul să aibă ocazia să se pronunţe, că poate i s-a acrit de republică.
În primă instanţă m-am dezorientat. N-am prea inţeles nimic. Cum adică, stâlpii republicii sovieto-iliesciene sunt cu mâna la chipiu în faţa Coroanei? Nu mai au ei pic de grijă/consideraţie pentru bătrâna inimă comunisto-republicană a lui Iliescu şi a prietenilor săi în ale tovărăşiei? Şi-au pierdut până şi ultima fărâmă de consideraţie faţă de memoria, fie ea şi întinată, a republicii sovieto-comuniste şi de tranziţie româneşti? Apoi, mi-am amintit de nişte cercetări sociologice, pe care le văzusem prin vară. M-am liniştit. Am început să mă dumiresc. Agili din fire şi cu ochii cât cepele la sondaje, îmbuibaţii politicii nu puteau trece cu vederea o anumită cifră. Măsurătorile sociologice, pe tema formei de guvernământ, arătau că numărul pro monarhiştilor se învârte în jurul lui 30% şi se află pe un trend crescător. Aşa că, lipsiţi de scrupule cum îi ştim, hărăpăreţii prezidenţiabili au început să „facă cu ochiul” tot mai insistent către „electoratul monarhist”. Cum altfel decât în stilul consacrat: insinuant, şmecheresc, dezgustător.
Numai că, de data asta, s-ar putea lovi de o nepotrivire de caracter. Am serioase îndoieli, că românii monarhişti îi vor accepta pe post de exponenţi sinceri ai valorilor regalităţii pe alde Ponta, Iohannis, Udrea, Tăriceanu sau Diaconescu. Acea parte a societăţii, tot mai semnificativă, care îşi întoarce privirea către Monarhie nu mai poate fi îmbătată cu apă rece. Oamenii ăştia pur şi simplu încep să creadă cu încăpâţânare că la Cotroceni este vremea să se reîntoarcă locatarii legitimi de altădată, mai demni, mai educaţi, mai cinstiţi, mai patrioţi: Regele şi Regina.
Cornel Jurju
5 Responses to “Epigonii cotrocenişti şi Monarhia”
Curioasa e nelegarea ideii monarhice de unionism! Initiativa dlui Szilágyi Zsolt privind ziua noastra nationala pare un pic bizara, dar calculul e profund realist in postromânism: http://propinatiu.ro/carti Daca se mai rasteste si Nuland, Merkel sau Putin la ei, multi dintre politicienii si istoricii din RO pot renunta la 1 Decembrie 1918 ca zi nationala. Deja tb sa gasim solutii dupa reconstituirea la Alba Iulia (2011-2013), in defavoarea Catedralei Incoronarii, a şanţului cetatii habsburgice. Cum era la 2009: http://septemcastra.cluj.travel/wp-content/uploads/2009/09/cetatea.jpg
Si cum arata fara (printr-un pod transparent, de pildă) salvarea monumentalitatii Sanctuarului Tuturor Românilor. Pelerinul e silit sa abordeze intrarea câş, iar prăjina Tricolorului n-are loc nici cât într-o benzinarie: http://www.panoramio.com/photo/110337849
http://vimeo.com/95670297
http://art-historia.blogspot.ro/2011/12/distrugerea-castrului-legiunii-xiii.html
http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/cutremur-in-tagma-istoricilor-ardelenii-nu-ar-fi-vrut-unirea-cu-romania-in-1918–126075.html
Iar revenim la ideea masonica de la 1848 cu „print strain”? De parca romanii nu se pot conduce singuri…
Se confirma din nou ca prostia e boala fara leac.
E periculos sa legi ideea de monarhie de unionism, cel putin in anul in care taăim, peste vreo 15 ani, poate!
Din fericire, site-ul imi da dreptul sa fiu discret in privința numelui, ca altfel prietenii mei basarabeni ar fi suparati pe mine…
DAR, din pacate unionismul e periculos in anul 2014 din doua motive categorice:
1. Unioniștii actuali, fac fara sa isi dea seama jocul Rusiei, cum altfel pot destabiliza Romania, o tara membra a Uniunii Europeane? Care ca vrem ca nu vrem, ne protejează de curentul „mamei Rusii” ce bate de la est … cu prietenii cu vecinii nostrii de la vest, respectabili ei in genere, nu am nimic cu ei, dar sunt cam doritori de resursele naturale din Transilvania, care se termina in campia Panoniei… (de asta am zis 2030, pana atunci ei devin dependenti de noi in sensul asta)
2. Din cate stiu eu Uniunea Europeana interzice modificarea granitelor unui stat membru, rezulta ca nu stim ce sa ne asteptam nici macar din partea UE daca facem Unirea…o izolare din partea vesticilor ne mai trebuie …
Si ca sa inchei, cum naiba a putut Romania, in 1991 prin „preamaritul” presedinte sa fie prima care a recunoscut independenta Moldovei??? Istoricii unirii stiu de ce zic asta …
Regele si Familia Regala stiu aceste lucruri, sunt informati si nu cauta sa isi faca propaganda gratuita cu Unirea …ca si candidatii astia de doi bani.
DA,Monarhie!!! jos republica instalata de tancurile sovietice. Romanii inca traiesc in forma de guvernamant aleasa de sovietici…