Un prim proiect de vot prin corespondenţă a fost depus de PNL la Parlament. Proiectular putea fi finalizat până la sfârşitul sesiunii din iunie. De ce este necesară o simulare generală a procedurilor în toamna acestui an.
Un prim proiect de vot prin corespondenţă pentru românii din diaspora a fost înregistrat deja la Camera Deputaţilor şi are drept autori mai mulţi membri ai PNL. Proiectul a fost inspirat din cele similare din Germania, Anglia şi Elveţia, cu menţiunea că vizează doar românii din afara graniţelor. Acest proiect, eventual şi altele care pot fi înregistrate ar putea să intre oricând în lucru la Comisia Parlamentară pentru elaborarea Codului Electoral. În mod normal, există timpul necesar pentru ca proiectul să fie adoptat până pe 30 iunie, când se termină sesiunea parlamentară. Vă prezentăm principalele coordonate ale proiectului:
Unde se utilizează
la alegerile prezidenţiale
la alegerile parlamentare
la alegerile pentru Parlamentul European,
la referendumul naţional
Cine poate participa
Cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliu în străinătate (are locuinţă statornică sau principală în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului respectiv şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în străinătate).
cetăţenii români cu drept de vot cu reşedinţa în străinătate (are domiciliul în România, dar se află temporar în străinătate pentru o perioada mai mare de 3 luni şi are o adresă de reşedinţă în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă).
Proceduri preliminare
Pentru fiecare scrutin în parte, Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului de Interne şi al misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României, întocmeşte un registru electoral al alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care optează pentru exercitarea votului prin corespondenţă.
Cetăţenii din diaspora care doresc să voteze prin corespondenţă trebuie să se înregistreze şi săadreseze în acest sens o cerere scrisă de înscriere către Autoritatea Electorală Permanentă. Cererea poate fi depusă sau trimisă prin poştă la sediul Autorităţii Electorale Permanente sau la sediul misiunii diplomatice a României din statul de domiciliu sau reşedinţă sau al oficiului consular al României în a cărei/a cărui circumscripţie consulară aceştia îşi au domiciliul sau reşedinţa care au obligaţia de a trimite cererile către Autoritatea Electorală Permanentă în termen de maxim 3 zile.
Cererea de înregistrare trebuie să ajungă la Autoritatea Electorală Permanentă cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei de desfăşurare a votului.
Cererea de înregistrare în registrul alegatorilor trebuie să conţină obligatoriu numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, codul numeric personal şi adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate, precum şi datele de identificare ale documentului care atestă cetăţenia română: serie, număr, denumire, data emiterii şi data expirării.
Cererea de înregistrare în registrul alegătorilor trebuie însoţită de o copie legalizată a documentului/documentelor care atestă cetăţenia română a solicitantului, respectiv domiciliul sau reşedinţa acestuia în statul respectiv.
Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, au obligaţia de a face cunoscută, în limba română, procedura votului prin corespondenţă reglementată de prezenta lege, cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României vor afişa pe paginile de internet proprii informaţii privind conţinutul prezentei legi, procedura votului prin corespondenţă precum şi cererea de înregistrare în registrul electoral.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României informează asociaţiile, organizaţiile, comunităţile românilor aflaţi în străinătate privind conţinutul prezentei legi, procedura votului prin corespondenţă şi furnizează acestora cererea de înregistrare în registrul prevăzut.
Documentele necesare exercitării votului prin corespondenţă
buletinul de vot;
certificatul de alegător;
un plic alb, neinscripţionat, în care va fi introdus buletinul de vot, aceasta fiind astfel secretizat;
declaraţie pe proprie raspundere a alegătorului că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat;
un sigiliu autocolant care va fi aplicat pe plicul alb, după ce a fost introdus buletinul de vot, pentru a securiza sigilarea acestuia;
un timbru autocolant, cu elemente de securizare, pe care este imprimat cuvântul ”VOTAT”;
instrucţiuni cu privire la procedura exprimării votului prin corespondenţă;
plic pentru returnarea corespondenţei, care va avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa Biroului Electoral al circumscripţiei electorale pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Procedura efectivă de votare
Se lipeşte autocolantul în patrulaterul care reprezintă opţiunea de vot a alegătorului.
Buletinul de vot este introdus în plicul alb, care este închis de către alegător şi sigilat cu timbrul autocolant.
Certificatul de alegător şi declaraţia pe proprie răspundere se introduc de asemenea în plicul alb.
Plicul alb sigilat se introduce în plicul exterior şi se închide.
Plicul exterior se expediază prin poştă, de la un oficiu poştal, de la sediul unui operator poştal sau prin preluare de la domiciliu de către angajatul unui operator poştal, cu asigurarea expedierii gratuite, în regim de recomandată cu confirmare de primire, la adresa înscrisă.
Expedierea poştală trebuie efectuată în aşa fel încât plicul să ajungă la destinaţie cu 24 ore înainte de închiderea procesului de votare, calculat după ora oficială a României. Plicurile sosite după acest termen nu vor fi luate în considerare la numărare finală a voturilor.
Varianta alternativă: votul direct
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au şi opţiunea să îşi exprime votul direct, adică se se prezinte prezente în ziua scrutinului la oricare secţie de votare din străinătate. Este însă şi în acest caz obligatorie înregistrarea în registrul electoral.
În cazul în care un cetăţean român din diaspora şi-a exprimat iniţial opţiunea de a vota prin corespondenţă, însă doreşte să renunţe la exercitarea dreptului de vot prin această opţiune, acesta poate vota la oricare secţie de votare din străinătate numai cu condiţia predării întregii corespondenţe primite către preşedintele secţiei de votare la care îşi exercită dreptul de vot.
Notă:
După rămânerea definitivă a Registrului alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care optează pentru exercitarea votului prin corespondenţă sau optează pentru votul direct, Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Ministerului de Interne, va proceda la radierea din listele electorale permanente a cetăţenilor cuprinşi în Registru, acolo unde este cazul.
Câteva considerente pe marginea proiectului
Din punct de vedere tehnic (proiectul este inspirat din legislaţia similară din câteva state europene), proiectul de lege acoperă în mare domeniul votului pentru diaspora. Dar trebuie ţinut cont de faptul că indiferent de cât de bună ar fi o lege, ea este pusă în aplicare de către oameni. Şi aici este marea problemă. Pentru a nu mai exista disfuncţionalităţi la parlamentarele din 2016 şi la alegerile ulterioare, proiectul trebuie să mai prevadă expres constituirea – cel puţin la nivelul Autorităţii Electorale Permanente – a unui colectiv de lucru care să se ocupe exclusiv de toate aspectele legate de procedurile votului prin corespondeţă. Tot viitoarea lege trebuie să prevadă expres constituirea şi funcţionarea Biroului Electoral pentru Diaspora ÎNAINTE de constituirea BEC şi a celorlalte birouri electorale de circumscripţie. Cum va fi vorba de o premieră pentru sistemul electoral din România, prin alte acte normative (hotărâri de guvern de exemplu), trebuie să se organizeze (în lunile octombrie-noiembrie 2015) o simulare generală privind toate procedurile legate de votul prin corespondenţă. Simularea este necesară pentru a se vedea timpul de informare a alegătorilor, circuitul corespondenţei cu documente etc. Această simulare trebuie să arate care sunt punctele slabe ale procedurilor, pentru a exista posibilitatea efectuării din timp a corecturilor care se impun.
J.R.
