În aceste luni la Mănăstirea rusească Sfântul Pantelimon s-a iscat un conflict inter-ortodox între călugării ucraineni şi cei ruşi. Deşi Mănăstirea rusească Sfântul Pantelimon are stareţ un etnic rus, arhimandritul Ieremia, care este în vârstă, majoritatea călugărilor sunt însă ucraineni. În urma războiului din estul Ucrainei situaţia s-a tensionat la Mănăstirea rusească Sfântul Pantelimon, călugării ucraineni dorind să preia sfântul lăcaş de sub oblăduirea Rusiei ortodoxe şi să o treacă sub cea a bisericii ucrainene.

Biserica Sfântul Pantelimon ca fostă ctitorie a ţarilor Rusiei este sub protecţia preşedintelui Vladimir Putin. Preşedintele Federaţiei Ruse acordă o atenţie sporită spiritualităţii şi mănăstirilor ortodoxe de la Sfântul Munte Athos. În iulie 2013, după mai multe refuzuri ale guvernului elen, Vladimir Putin a vizitat Sfântul Munte Athos, pe care îl consideră o axă a unităţii ortodoxiei europene.

images

Actual conflict inter-ortodox de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon între stareţul rus şi călugării ucraineni face parte dintr-un plan mai amplu al Kievului de a sparge monopolul ortodox rusesc în estul european. În urma informaţiilor noastre provenite, pe surse, de la mănăstiri din Sfântul Munte am aflat că în luna septembrie călugării ucraineni vor prelua mănăstirea Sfântul Pantelimon de la Athos, lăsând Rusia fără singurul lăcaş pe care îl mai avea în Patria Ortodoxiei.

Mănăstirea Sfântul Pantelimon (în greacă: Άγιος Παντελεήμων) este una din cele 20 de mănăstiri din Muntele Athos, situată în sud-vestul peninsulei athonite. Mănăstirea este locuită de peste două sute de ani de monahi de origine rusă, motiv pentru care este adesea numită „Rusikon” (Ρωσσικόν, Rossikon), adică „mănăstirea ruşilor”. Recent majoritatea călugărilor sunt de origine ucraineană. Mănăstirea are rangul al nouăsprezecelea în ordinea ierarhică a mănăstirilor atonite. Călugării trăiesc în viaţă de obşte. Hramul mănăstirii este Sfântul Pantelimon, pe 27 iulie.

Ionuţ Ţene

 

Putin-Athos