Toate şoselele duc către vest. Estul României, ignorat de stat

Drumurile care leagă Transilvania de Occident au fost câştigătoarele „marii împărţeli“ a banilor pentru asfalt în ultimii ani, în timp ce în sudul ţării doar câteva proiecte şi-au găsit locul pe lista de priorităţi a guvernului de la Bucureşti, iar regiunea de nord-est a devenit aproape invizibilă din acest punct de vedere. O infrastructură dezvoltată aduce de la sine şi alte investiţii private, fie ele în fabrici, centre logistice sau spaţii industriale, astfel că şi la acest capitol centrul şi vestul României au luat „grosul“ proiectelor, titrează ZF.

Transilvania şi Banatul au „prins“ în ultimii cinci ani cei mai mulţi bani pentru construcţia de autostrăzi şi reabilitarea de drumuri naţionale, peste 16 miliarde de lei, în timp ce Moldova este zona către care au fost direcţionate cele mai mici sume pentru şosele, puţin sub 2 miliarde de lei, arată o analiză a Business Construct pe baza informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Deşi este cea mai săracă regiune din România, cu un PIB per capita de doar 4.300 de euro, faţă de o medie naţională de circa 7.500 de euro, nord-estul ţării, care se identifică cu regiunea Moldova, a fost lăsată în urmă şi la capitolul proiecte în infrastructură de transport, motiv pentru care şi numărul de investiţii private este destul de redus în această zonă.

De altfel, Business Construct arăta în ediţia trecută că regiunea Moldova are în prezent în lucru doar patru mari şantiere finanţate de investitori privaţi, dintre care trei sunt concentrate în municipiul Iaşi. Trei clădiri de birouri în capitala Moldovei, Iaşi, şi un magazin Dedeman la Suceava sunt principalele proiecte private din nord-estul României.

„Moldova va avea nevoie pentru a se dezvolta de nişte legături de infrastructură. Aeroportul de la Iaşi aduce business, dar nu e suficient. Dacă produci ceva, trebuie să poţi transporta şi exporta, trebuie să poţi trece Carpaţii cu camioanele“, spune Costin Borc, CEO al Lafarge România, subsidiara locală a grupului francez Lafarge.

Dacă în zone precum Transilvania şi Banat, cele mai mari zece contracte semnate în ultimii cinci ani se referă exclusiv la proiecte de anvergură de con­struc­ţie de autostrăzi, în schimb în Moldova cele mai mari proiecte sunt cele de reabilitare a unor drumuri naţionale sau de întreţinere a şoselelor.

Cel mai mare contract semnat de CNADNR în Moldova în perioada 2010-2014 are o valoare de 195 de milioane de lei şi se referă la reabilitarea drumului na­ţional 24 între Crasna şi Iaşi, urmat fiind de un proiect de reparare a drumului naţional 2D între Focşani şi Oj­dula.

Pe de altă parte, în Transilvania şi Banat cel mai mare contract semnat în ultimii cinci ani are o valoare de peste 760 de milioane de lei şi include construcţia a 32 de kilometri de autostradă între Deva şi Orăştie. Tron­sonul a fost de altfel deschis circulaţiei în urmă cu aproa­pe doi ani.

Şi tronsoanele de pe autostrăzile Lugoj-Deva sau Sebeş-Turda se numără printre cele mai mari proiecte pe care CNADNR le-a semnat în ultimii ani, depă­şind valori de 500-700 de milioane de lei pentru construc­ţia a 10-30 de kilometri per tronson de autostradă.

În Transilvania şi Banat cel mai mare contract semnat în ultimii cinci ani are o valoare de peste 760 de milioane de lei şi include construcţia a 32 de kilometri de autostradă între Deva şi Orăştie. Tron­sonul a fost deschis circu­laţiei în urmă cu aproa­pe doi ani

În Transilvania şi Banat cel mai mare contract semnat în ultimii cinci ani are o valoare de peste 760 de milioane de lei şi include construcţia a 32 de kilometri de autostradă între Deva şi Orăştie. Tron­sonul a fost deschis circu­laţiei în urmă cu aproa­pe doi ani