Abia se spălaseră cu lumina dimineții sfinții de pe porticul intrării în Biserica Romano catolică Sfântul Petru din Cluj, când un grup de 50 de personae membri ai Centrului de Zi pentru Vârstnici nr. 2,(coordonator Maria Bobină ), și ai cenaclului literar “Radu Stanca “ , ce funcționează în cadrul acestei instituții, așteptau autocarul care să-i ducă pe urmele istoriei Transilvane. În puținul timp de așteptare scriitorul Al.Florin Țene a făcut o mică incursiune în istoria lăcașului de cult în fața căruia așteptau. Pe fundamentul unei biserici gotice vechi, datată din secolul al XV-lea, s-a construit pe la mijlocul sec . al XIX-lea, Biserica Romano-Catolică Sf. Petru. Construcţia s-a refăcut în stil neogotic şi arăta cam aşa cum e azi, cu ornamente neogotice flamboaiante, specifice goticului târziu, vizibile mai ales în decorul ferestrelor. Biserica Romano-Catolică Sf. Petru (Szentpéteri templom, în lb. maghiară) este situată pe B-dul “21 Decembrie 1989” , la nr. 85. Pe vremuri, strada se numea Sfântul Petru, iar acum câteva sute de ani, aici era un sat numit Sfântul Petru, situat la est de Cluj. Satul a fost distrus la una din invaziile tătarilor, fiind apoi reconstruit. În anul 1560 biserica a devenit unitariană și a fost distrusă din nou în timpul răscoalei lui Rakoczi, fiind reconstruită pe vechiul amplasament în anul 1711.

În fața bisericii se află impozantul portal baroc, inițial amplasat în fața Bisericii Sfântul Mihail.

La ora opt autocarul a pornit, înfășurând distanțele pe roți, având la început, ghid pe domnul Alexandru Groza care la microfon ne-a vorbit despre istoria și așezarea geografică a fiecărei localități prin care treceam.: comuna Baciu, devenită suburbie a metropolei clujene, Mera, Nădaș, Sânmihai, Hida, Sânpaul, Topa Mică unde s-a născut poetul “Imnelor”, Ioan Alexandru, pe numele de naștere Ioan Șandor, despre acesta vorbind Al.Florin Țene. Am trecut prin Sâncraiul Almașului, Zimbor,am străbătut Valea Almașului, cu un peisaj mirific. Am constatat, prin relatările profesorului Vasile Sfârlea că Sălajul este străveche vatră istorică și monahală, că mănăstirile din Sălaj sunt vetre ale ortodoxiei și românismului. Prima oprire a fost Mănăstirea Strâmba așezată într-o oază de verdeață și flori. Liniștea ne pătrundea în suflete. Părintele călugăr care ne-a vorbit despre istoria acestui lăcaș de cult. Academicianul Marius Porumb scria că această așezare monahală de la Strâmba Fizeșului a fost întemeiată încă din secolul XV. Aici, se află o icoană făcătoare de minuni, pictată de acelaș zugrav în anul 1673, care a pictat icoana de la Nicula. Tot la mănăstire am vizitat mica Grădină Zoologică ce cuprinde fazani, prepelițe, rațe leșești, căprioare, dropii și diferite specii de câini. Iar de la micul magazin cu odoare și cărți bisericești de unde fiecare am cumpărat cartea lui Arhimandrit Ghrighenție Oțelea, intitulată “Mănăstirea Strâmba- loc sfânt de îndreptare a sufletului”.

P1130554

De aici am plecat spre Pădurea Zmeilor, unde popasul a fost mai lung. Aici doamna Maria Bobină și Antonia Bodea ne-au vorbit despre această rezervație naturală Grădina Zmeilor care a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 3 hectare.

Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului ) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatură), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului.

Următoarea oprire a fost Grădina Botanică” Vasile Fati” din Jibou. Aici ne-a întâmpinat ghidul, un tânăr absolvent al Facultății de Biologie din Cluj, care ne-a vorbit despre istoricul acesteia. Gradina botanica este amenajata in jurul castelului nobililor maghiari Wesselenyi, care, potrivit tendintelor vremii, a fost completat cu un arboretum ce avea să constituie mai tarziu piatra de temelie a gradinii botanice din Jibou, fapt ce ne-a purtat cu gandul la parcul dendrologic din Simeria, judetul Hunedoara.

Deopotrivă gradina botanica si centru de cercetări acest obiectiv turistic din Jibou are o organizare pe sectoare tematice precum: sere, acvariu, parc zoo, gradina japoneză s.a.

La întoarcere, Clujul nostru drag ne-a întâmpinat cu soarele ce se rostogolea peste Feleac,pregătindu-se de culcare.

Al.Florin ȚENE