Marți, 23.06.2015, Janos Lazar, ministrul aflat la conducerea Cancelariei Prim-ministrului Ungariei și coordonatorul activității Oficiului de Informații (spionajul ungar – n.r.), a declarat în fața Comisiei pentru Securitate Națională a Parlamentului Ungariei că în “câteva” state vecine sunt constatate evidente atitudini antimaghiare. Țările la care Janos Lazar a facut referire sunt Ucraina, România și Croația, alături de Statele Unite ale Americii, în privința cărora, însă, oficialul nu și-a luat libertatea de a fi prea categoric. Despre România, Lazar Janos a afirmat că a fabricat cazuri penale direcționate împotriva maghiarilor, iar Guvernul român ar duce în mod evident acțiuni antimaghiare, sub sloganul și deviza fictivă a justiției și transparenței. „Pe parcursul intervenției anti-maghiare constatate în justiție, se tinde spre destabilizarea spațiului de mișcare și a situației materiale a bisericilor istorice maghiare, ceea ce ar duce la încălcarea dreptului la libertate religioasă”, a susținut Janos Lazar. SUA ar fi potențial implicate în această conjurație antimaghiară, a lăsat să se înțeleagă coordonatorul serviciului secret extern ungar.

În Croația, în scandalul MOL – INA, Guvernul acestei țări ar avea ca scop discreditarea întregii elite economice ungare și implicarea conducerii companiei MOL în procese penale. În Croația există partide, forțe politice, care și-ar face campanie cu sloganuri antimaghiare, și-a susținut Janos Lazar acuzațiile. În mod deliberat, mai arată analiza, Croația, ca și România, nu ar fi construit conductele de gaze pentru interconectarea cu Ungaria, scopul fiind, de asemenea, unul subversiv față de statul maghiar.

Prin aceste luări de poziție, autoritățile ungare pot fi descrise ca oscilând între încălcarea independenței justiției din Croația și România și neobservarea principiului separației puterilor în stat. Dacă unii români, veșnic suferinzi de complexe de inferioritate, pot accepta aceste afirmații cu privire la propria țară, atunci când se analizează situația în ansamblu – atât Croația, cât și România inventează cazuri cu dedicație pentru maghiari, se poate ajunge la zicala românească: „Atunci când doi spun că ești beat, e cazul să te duci la culcare”.

Autoritățile de la Budapesta pot recunoaște că prin afirmațiile făcute de Janos Lazar s-au făcut vulnerabile la acuzațiile formulate de terți prin care Budapesta este asemuită cu un centru statal susținător al corupției și afacerilor subterane, în scopul atingerii propriilor interese. Aceasta în condițiile în care problemele de corupție au reprezentat o parte constantă a realității ungare – chiar actualul guvern a venit la putere pe fondul scandalului monstru generat de corupția foștilor premieri socialiști ungari, însă nu au făcut decât să înlocuiască setea socialistă de câștiguri oneroase cu cea „munictorească” a regimului Fidesz. Chiar recent, asupra afacerilor ginerelui premierului Viktor Orban au fost îndreptate degete acuzatoare, în condițiile în care firma acestuia a câștigat contracte de modernizare a sistemelor de iluminat din nu mai puțin de 14 orașe din Ungaria și a preluat un port turistic la lacul Balaton, la un preț uluitor de mic (șapte milioane de forinți plus plata datoriilor de 23 de milioane de forinți, în condițiile în care numai o parte din patrimoniul portului ar fi evaluată la 330 de milioane de forinți).

De asemenea, investigațiile privind lungimea tentaculelor corupției în aparatul de stat ungar au făcut să apară chiar o listă de demnitari ungari care au interdicție de a pătrunde pe teritoriul SUA, pe fondul acuzațiilor privind legalitatea acțiunilor pe care le-au întreprins din postura oficială.
Trebuie amintit că pe lângă Ucraina, România și Croația, Ungaria are frecvente accese de arțăgoasă nemulțumire față de Slovacia și Serbia, fapt care consolidează numărul de vecini către care statul maghiar își direcționează intensa activitate diplomatică în interesul stabilității regionale.
Conform analizei făcute, activitatea serviciilor secrete externe ungare pe teritoriul statelor vecine și aliate poate fi nu numai susținută la un grad foarte ridicat, dar și justificată. „Apărarea” maghiarilor din „Bazinul Carpatic” (termen ce acoperă realitatea Ungariei Mari), puternic amenințați, în viziunile lui Janos Lazar, ar reclama, doar, acest fapt.

Afirmațiile oficialului ungar Janos Lazar apar pe fondul unei atmosfere europene extrem de delicate – Rusia, printr-un interesant oficial, afirma răspicat că tancurile sale nu au nevoie de pașaport pentru a „călători” în Europa, situația nu este foarte clară în privința Greciei, iar valul de imigranți generat de situația din Orientul Mijlociu și Nordul Africii are efecte reale sau propagandistice foarte importante. În aceste împrejurări, Ungaria acuză SUA, principalul aliat al Europei în fața „pacificatorilor” și a omuleților verzi ai Rusiei, că împreună cu România complotează împotriva sa, slăbind, astfel, solidaritatea în cadrul structurilor euro-atlantice.

Să fie acesta un răspuns de natură inteligentă (sau intelligence), conceput de autoritățile ungare, confruntate, la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, desfășurată, în această săptămână, la Strassbourg, cu raportul american (întocmit de Freedom House din SUA) care a retrogradat democrația ungară? Sau doar o imagine dezorientantă a realităților și relațiilor din Uniunea Europeană și NATO?

Gigi Stoian