Sprijinirea publicaţiilor de limba română din străinătate, dezvoltarea legăturilor între jurnalişti şi realizarea de proiecte comune. Sunt cele mai importante obiective pe care şi le propune Uniunea Jurnaliştilor Români de Pretutindeni (UJRP), asociaţie profesională înfiinţată la Viena în 23 octombrie 2015.

Întâlnirea de constituire, la care au participat jurnalişti de la publicaţii din 11 ţări (Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Austria, Grecia, Cipru, Belgia, Israel, Canada, România) a fost organizată de asociaţia Mihai Eminescu din Viena cu fonduri proprii.

După ședința de constituire și alegerea conducerii, a avut loc prezentarea publică a asociaţiei, un moment festiv deschis cu o emoţionantă interpretare a imnului României la nai şi fluier.

Cuvântul de început l-a avut primul președintele ales al UJRP, Sorin Cehan, directorul Ziarului Românesc din Germania și Anglia şi a Gazetei Româneşti din Italia:

„Presa din diasporă a fost considerată fratele mic şi bolnăvicios al presei din România. Totuși, am dovedit cu timpul că suntem merituoși și valoroși în istoria românilor din străinătate. Nu suntem presă de mâna a doua. Scriem pentru un sfert de populația României care trăiește peste hotare. Vrem să ajutăm la supraviețuirea presei române din diasporă și avem nevoie de sprijinul dvs. Sper să avem un sprijin de la instituțiile din România și sperăm să fiți alături de noi.”

ujrp3

Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, prezent la eveniment, a vorbit despre importanța presei de limbă română din străinătate pentru păstrarea identității și întărirea legăturilor dintre românii din întreaga lume, propunând deschiderea noii Uniuni și spre jurnaliștii din comunitățile istorice, situate în jurul granițelor României, care au nevoie de susținere.

„Mă bucur că vă întâlnesc, iar pe unii dintre dvs. vă reîntâlnesc aici. Ați reușit să vă constituiți într-o uniune a jurnaliștilor, DPRRP încurajând formarea acestor uniuni. Alături de informarea opiniei publice românești dvs. sunteți implicați și în promovarea României și a identității românești. Presa de limbă română este un liant al comunității românilor de pretutindeni. Aflăm în limba noastră despre noi și alți români, despre problemele care ne afectează, care ne interesează și pe care le putem aborda împreună. Sunt lucruri care stau la baza societății civile în care ne dorim să fie implicați toți românii de pretutindeni.

De aceea, susținem dezvoltarea presei de limbă română în comunitățile de români, de aceea încurajăm asocierea instituțiilor de presă și a jurnaliștilor români din diferite țări”, a spus ministrul Angel Tîlvăr.

În ton cu evenimentul, ministrul diasporei „a dat” două ştiri în premieră. A anunţat că începând de anul viitor, va fi externalizată evaluarea proiectele depuse pentru finanţare la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.

12192802_10205558998914497_1316097615_o-300x200

A doua ştire oferită în exclusivitate s-a referit la Congresul Românilor de Pretutindeni, prevăzut în Legea nr. 299 din 2007: „Pentru prima dată, acest Congres se va face”, perioada cea mai probabilă fiind sfârşitul lunii februarie – începutul lunii martie 2016.

Consilierul de stat de la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor de la Administraţia Prezidenţială, Sandra Pralong, aflată la prima deplasare oficială în diaspora, a aplaudat constituirea asociaţiei jurnaliştilor, vorbind despre rolul presei şi insistând asupra diferenţei dintre a critica guvernanţii şi a-i ataca:

„Mult timp din activitatea mea profesională mi-am petrecut-o în această breaslă, ca jurnalist la Newsweek. Presa trebuie să fie etică, de calitate, corectă. Am o mare apreciere pentru rolul presei, ca a patra putere în stat, dar care trebuie să îi atenţioneze pe guvernanţi, nu să îi atace. Trebuie să diferenţieze binele de rău, să aibă conştiinţă. Pentru a fi credibil și corect, trebuie să știm impactul asupra publicului, trebuie să avem compasiune și empatie. Haideți să avem prezumția de bună credință. Să-i criticăm atunci când greşesc, dar să nu-i atacăm gratuit.”, a spus Sandra Pralong, vorbind despre efectul pe care îl au atacurile asupra celor care sunt mereu în prim plan: „V-aţi întrebat cum e să trăieşti când fiecare gest e răstălmăcit cu rele intenţii? Nu trebuie să acţionăm cu teama că vom fi prost interpretaţi. Daţi-ne prezumţia de bună credinţă, criticaţi-ne cu blândeţe când greşim, nu cu atac.”

ujrp4

Consiliera pentru diaspora a preşedintelui României a oferit UJRP un parteneriat cu instituţia prezidenţială:

„Vă ofer un parteneriat cu cea mai simbolică instituţie a României. Preşedinţia are o viziune nouă prin intermediul domnului Iohannis. Vede cât de prețioasă este diaspora. Înainte de a fi o problemă, diaspora este o extraordinară bogăție. Experiența și expertiza dvs. reprezintă o bogăție a statului român. Avem nevoie să ştim care sunt acei oameni care fac lucruri excepoţionale. Să-i invităm să-şi transfere expertiza către omologii lor din România. Să recoltăm cunoştinţele şi expertiza oamenilor din diaspora. Expertiza nu e doar a elitelor, ci şi a celor care adună cu grijă căpşunile sau îngrijesc bătrâni.”

Sandra Pralong a comparat românii din diaspora cu revoluţionarii paşoptişti:

„Voi, diaspora, sunteți adevărații noi pașoptiști. Dacă au reuşit 100 de oameni să modernizeze România în 1948, n-am putea noi, 3 milioane să facem o diferenţă? Haideți împreună să construim o altfel de Românie. Ea este posibilă și se poate prin contribuția tuturor. Vom face un laborator al diasporei încercând să aducem în România experiența din diasporă. Împreună vom face lucruri frumoase și vom arăta că diaspora contează.”

Citeşte integral pe Gazeta Românească – Italia